Trauma nu este doar „în capul nostru”. Ea chiar lasă o amprentă fizică reală asupra corpului nostru, tulburând procesele de stocare a memoriei și schimbându-ne modul în care creierul funcționează. Creierul nostru codifică amintirile traumatice ca imagini sau senzații corporale. Traumele nevindecate pot avea un impact major asupra sănătății noastre, atât psihice cât și fizice. Mai mult de atât, riscul de a dezvolta probleme de sănătate mentală și fizică crește odată cu numărul de evenimente traumatice pe care le-am experimentat în viață. Știu că de multe ori urmările nu se văd așa, cu ochiul liber. Din afară poți părea întreg și sănătos, dar să îți supure suferința prin interior, slăbind apărarea corpului până când se manifestă sub forma unor boli.
Trauma poate afecta modul în care percepem și interpretăm lumea din jurul nostru.
Cei care trec prin experiențe traumatice pot percepe lumea ca fiind un loc periculos, imprevizibil sau ostil. Devin mai precauți și mai rezervați în interacțiunile sociale. Evită situațiile, oamenii sau locurile care le amintesc de traumă. Dezvoltă o hipervigilență crescută. Sunt foarte atenți la tot ce se întâmplă în jurul lor și mereu în alertă pentru a evita situațiile periculoase. Percep intens tot ce trăiesc și consumă foarte multă energie, iar asta produce multă oboseală. De multe ori au afectată capacitatea de a se concentra sau de a se relaxa.
Trauma poate afecta și percepția asupra propriului sine.
Cei care trec prin experiențe traumatice dezvoltă adesea sentimente de vină, rușine sau inutilitate. Mai mult, uneori au o imagine distorsionată asupra propriilor capacități și valori. Toate aceste simptome sunt firești atunci când treci printr-o experiență traumatică. Dacă, de exemplu, pierzi un partener de viață, când sunteți tineri, toate aceste manifestări fac parte dintr-un proces normal de vindecare și adaptare la viață, după o pierdere neașteptată a unei persoane semnificative. Sigur, fiecare are un mod unic de a reacționa la experiențe traumatice. Dar, fără o procesare traumatică, toate aceste simptome firești pentru ceva nefiresc trăit, pot rămâne cu noi și asta până chiar în punctul în care nu mai suntem funcționali în viața noastă. Sau nu mai suntem cu adevărat prezenți.
Ce putem să facem cu noi și pentru noi?
Ce ne ajută pe toți când ducem cu noi dureri atât de mari este terapia și sprijinul celor dragi. Terapia poate ajuta la deblocarea sau procesarea amintirilor traumatice, eliberându-le de a fi blocate în sistemul nostru. Când memoria traumatică este reintegrată și procesată, începem să ne videcăm. Terapia și oamenii dragi sunt resurse care ne pot ajuta să ne regăsim un echilibru și o perspectivă mai pozitivă, adaptativă și sănătoasă asupra lumii și a sinelui.
Sursă poza: Priscilla Du-Preez @ Unsplash
♦ Vă invit să dați like paginii de Facebook a blog-ului sau să vă abonați la newsletter, prin introducerea adresei de e-mail (dreapta paginii, rubrica “Notificări articole”). ♦
