Știu, oamenii care fac fapte bune de Crăciun sunt mult mai empatici și atenți decât cei care nu fac nici măcar de Crăciun. Și le mulțumesc pentru asta! Intenția mea nu e să pun la colț pe nimeni. Doar să deschid puțin ochii. După 10 ani de lucrat într-o fundație și după 20 de ani de când sunt conectată cu lumea asta, simt nevoia să o zic iar și iar. Copiii saraci nu mananca doar de Craciun
Copiii saraci nu mananca doar de Craciun!
Există această îmbulzeală a facerii de bine în luna decembrie de parcă dacă le pui copiilor în stomac 10 kg de portocale într-o săptămână, le va ține tot anul. Nu-i așa! Copiii aceștia au nevoie de haine, încălțăminte, mâncare și multă iubire și atenție TOT ANUL! TOT! Ca și ai noștri. Că nici ai noștri nu mănâncă doar o săptămână înainte de Crăciun și una după.
Când eram clasa a X-a am făcut voluntariat la un centru de plasament împreună cu 4-5 prieteni. Ne duceam în fiecare sâmbăta și fiecare dintre noi avea în grijă câțiva copii. La un moment dat am renunțat, din păcate. Nu știu dacă a fost mai degrabă lipsa noastră de structură la 16 ani, angajații de acolo, sau încărcătura emoțională, sau toate. Cert e că am prins câteva sărbători. Primeau multe dulciuri, și fructe, și haine, și cine știe ce mai ajungea pe acolo. În restul timpului primeau de la noi o eugenia sau o gumă turbo, sâmbătă dimineața. Bani nu aveam nici noi, voluntarii, că din familii sărace venea și noi. Și nici măcar nu primeau toți. Fiecare voluntar cumpăra ceva pentru copiii pe care îi avea în grijă. Total incorect, știu asta acum.
Săptămânile trecute l-am ascultat pe Alin Comșa vorbind despre experiența lui ca orfan de ambii părinți. Acum un OM așezat în viața lui!
Pe mult prea scurt, Alin Comşa este specialist în relaţii publice şi comunicare, conduce Institutul de Management al Artei, este fondator al companiilor de training All in Trust Attitude și Selftrust Academy. Alin povestea de cadourile astea care veneau atât de multe de Crăciun că ajunsese și să simuleze fericirea doar pentru că știa că asta așteaptă cei care le dăruiau. În celelalte zile ei nu mai existau pentru nimeni.
Așa că, ascultați-mă, vă rog! Păstrați în voi această dorință de a face bine oamenilor față de care nu aveți până la urmă nicio datorie. Folosiți-o în fiecare zi, și dacă nu e Crăciun, Paști sau vreo altă sărbătoare. Sunt atâția copii care au nevoie de noi în fiecare zi a vieții lor!
♦ Vă invit să dați like paginii de Facebook a blog-ului sau să vă abonați la newsletter, prin introducerea adresei de e-mail (dreapta paginii, rubrica “Notificări articole”). ♦
Adevarat !Ai atat de multa dreptate ,Cristina . M-as bucura daca oamenii ar intelege nevoia copiilor de a fi ocrotiti , iubiti 365 de zile in fiecare an .Ce-ar fi sa incepem o campanie despre acest lucru chiar acum , cu fiecare dintre noi alaturi ,militand pentru 365 de zile de iubire , implicare , daruire !?
Va multumesc dna Mia :* Si ce ideea frumoasa de campanie aveti :*