”Uită tot ce știi despre traumă” 📚 De citit

Uită tot ce știi despre traumă

Am decis, fără doar și poate, că ”Uită tot ce știi despre traumă”, scrisă de Mary Catherine McDonald, este una dintre cărțile mele preferate. Nu știu dacă recunoașteți senzația, dar este genul acela de carte pe care nu vrei să o termini. M-am oprit la un moment dat, nu pentru că nu mai puteam continua, ci pentru că simțeam că se apropie finalul și nu eram pregătită să mă despart de ea.

De ce recomand această carte despre traumă

Mi-a plăcut profund felul în care explică trauma, cu exemple și metafore care o fac ușor de înțeles. Și asta nu este puțin lucru. Am citit multe cărți despre traumă de-a lungul timpului. Dar rar am întâlnit una care să reușească să traducă atât de clar ceva atât de complex. Sunt povești scurte din terapie, povești personale și explicații despre cum funcționează psihicul, toate așezate cu blândețe și sens. Este genul de carte care nu doar informează, ci te face să simți, să înțelegi și, poate, să te privești puțin diferit.

Trauma nu este doar despre ceea ce s-a întâmplat

Unul dintre lucrurile care mi-au plăcut cel mai mult este perspectiva pe care o aduce asupra traumei. Trauma nu este prezentată doar ca un eveniment izolat, „mare”. Este o experiență profund subiectivă, care ține de felul în care sistemul nostru nervos a reușit sau nu să proceseze ceea ce s-a întâmplat.

Mi se pare o explicație extrem de importantă, mai ales pentru că mulți oameni își minimizează propriile experiențe spunând: „Nu a fost chiar atât de grav.” Însă sistemul nostru nervos nu funcționează după comparații. El răspunde la ceea ce a fost copleșitor pentru noi în acel moment.

La fel de valoros este și modul în care sunt explicate mecanismele de apărare și reacțiile corpului. Fără să fie patologizate, ci integrate ca răspunsuri firești la situații dificile.

Câteva fragmente care mi-au rămas în minte

„Adevărul este că, atunci când începem procesul de vindecare, purcedem la un drum pe care îl vom străbate de-a lungul întregii vieți. Acest drum este presărat cu momente de panică, momente de integrare sau momente în care vechi amintiri ni se vor înfiripa nepoftite în minte. Vindecarea implică tratarea amintirilor, a sistemului nervos și a felului în care ne raportăm la lumea din jur. Una dintre cele mai accesibile și mai frumoase metode de vindecare constă în relațiile terapeutice cu persoane care ne pot ajuta să suportăm ceea ce este sau a devenit de nesuportat.”

„Amigdala este atât de primitivă, încât nici nu știe alfabetul. Pentru această parte a anatomiei umane, amenințarea este pur și simplu amenințare, iar trauma este pur și simplu traumă. A-ți întreba această parte a creierului care este diferența dintre trauma mare și cea mică este ca și cum ai cere unui detector de fum să facă diferența dintre fumul produs de o felie de șuncă prăjită în tigaie și fumul produs de o casă cuprinsă de un incendiu.”

Această metaforă mi s-a părut una dintre cele mai frumoase explicații despre felul în care funcționează trauma.

„În primul rând, nu întotdeauna avem abilitatea de a ne identifica în chip conștient declanșatoarele emoționale și de ce anume se leagă ele. Al doilea adevăr este acela că declanșatoarele emoționale nu există ca să ne amintească de ce trebuie să evităm. Ele există ca să nu uităm, ca să ne vindecăm. Al treilea adevăr este acela că a nu simți nimic nu este un țel realist. Ceea ce urmărim de fapt este integrarea…”

Cred că acesta este unul dintre cele mai importante mesaje ale cărții. Vindecarea nu înseamnă să nu mai simți niciodată durere. Înseamnă să poți purta acea experiență fără ca ea să îți conducă viața.

O recomandare sinceră

Dacă ești terapeut, lucrezi cu oameni sau pur și simplu vrei să înțelegi mai bine trauma, sistemul nervos și procesul de vindecare, cred că această carte, ”Uită tot ce știi despre traumă”, merită citită. Iar dacă ai trecut prin experiențe dificile, este posibil să găsești în paginile ei ceva foarte valoros. Să găsești explicații care aduc claritate, blândețe și, poate, mai puțină vinovăție față de tine. Este una dintre puținele cărți pe care am închis-o cu sentimentul că am înțeles ceva nou despre oameni și despre vindecare.

 

 

Sunt psiholog și psihoterapeut specializat în terapia traumei și în psihoterapia copilului, cuplului și familiei. Am o experiență de peste 14 ani în lucrul cu adulți și copii, atât în cabinet, cât și în mediul ONG, și sunt psiholog colaborator al Institutului pentru Studiul și Tratamentul Traumei (ISTT) din București. Lucrez cu adulți în ședințe de psihoterapie individuală și de grup, precum și în consiliere parentală – acolo unde întrebările despre relația cu copilul aduc în lumină și propriile răni, nevoi sau limite. Prin proiectul „Rădăcini Sănătoase”, susțin prevenția psihologică și educația emoțională pentru viitori părinți și specialiști, cu scopul de a construi relații sigure încă de la începutul vieții. Sunt fascinată de puterea psihicului uman de a se vindeca și a se reconstrui, indiferent câte furtuni a fost nevoit să ducă. Cred cu tărie că oamenii sunt făcuți să iubească și să fie buni – doar că uneori nu își mai dau voie. În spatele zidurilor ridicate pentru a se proteja, rămâne mereu o parte vie, care încă știe să simtă și să iubească. Și altfel se poate.
Articole create 562

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole similare

Începe să tastezi termenul de căutare mai sus și apasă Enter pentru a căuta. Apasă ESC pentru a anula.