”Voi fi vreodată suficient de bună?” – Karyl McBride – 📚 De citit

Voi fi vreodată suficient de bună

Titlul complet al cărții este mai lung și spune din start esența: ”Voi fi vreodată suficient de bună? Vindecând fiicele mamelor narcisice.” Karyl McBride este atât autor de carte cât  și terapeut cu experiență de peste 28 de ani în cabinet, plus cu experiența propriei relații cu o mamă narcisică. 

 

Rănile provenite din relațiile nesănătoase cu propria mamă sunt unele dintre cele mai apăsătoare și greu de vindecat răni. Nu rar întâlnesc femei încărcate, pline de suferințe pe care nici nu le pot pune în cuvinte. Femei neîncrezătoare în ele și în viață. Femei care trăiesc în relații toxice sau fug de legături profunde. Femei care stau, parcă, închise în propriile granițe rigide de teamă să nu le sufoce suferința, respingerea, iubirea neîmpărtășită. 

Condiționate să aibă grijă de mamele lor narcisice, mai degrabă decât invers, aceste femei își reprimă identitățile în pericol. 

Este o carte care face lumină fără a te îndemna să te victimizezi și să învinovățești. Dar care îți oferă o viziune cât mai clară a ceea ce ai trăit. Oferă și câteva soluții de ”acum ce să fac cu asta?”. Este structurată pe 3 mari capitole, ”Recunoaşterea problemei”, ”Cum îţi afectează întreaga viaţă faptul că ai fost crescută de o mamă narcisică” și ”Să punem punct moștenirii”. 

De ce dinamica mamă-fiică este atât de influentă? 

„O mamă îşi percepe fiica, mult mai adesea decât fiul drept o prelungire a sa, mai degrabă decât ca fiind o persoană de sine stătătoare”, spune Karyl McBride.

 

Narcisismul despre care ne scrie Karyl nu este cel pe care noi avem obișnuița să îl observăm, are nuanțe mult mai subtile. De altfel, ea vorbește de nouă criterii de diagnostic ale tulburării de personalitate narcisică. ”Fiecare dintre aceste nouă criterii de diagnostic se manifestă prin comportamente care spun: ”Este vorba doar despre mine” sau ”Nu ești suficient de bună pentru mine”. Persoanele cu tulburare de personalitate narciscă sunt lipsite de empatie și incapabile să-și exprime afecțiunea. Acestea tind să aibă o viață emoțională superficială, lumea lor fiind orientată spre imagine și preocupată exagerat de modul în care lucrurile ”arată” în ochii celorlalți.

Mesajul pe care îl interiorizează fiicele mamelor narcisice: ”Sunt apreciată pentru ceea ce fac, mai degrabă decât pentru cine sunt.” 

Un pas important în vindecare, spune Karyl, și eu aprob, este să acceptăm limitările mamelor narcisice și să plângem, ca un doliu, dragostea pe care nu am primit-o. Acesta este, din punctul meu de vedere, un pas extrem de important când există această disfuncție în relația mama-fiică. În primul rând, pentru că fiicele mamelor narcisiste se învinovățesc pe ele însele pentru dragostea pe care nu au primit-o. Ele chiar cred că nu au fost suficient de bune!

 

Karyl McBride oferă exemple din munca în cabinet, literatură și film, precum și propria sa viață pentru a ilustra efectul pe care aceste distorsiuni îl determină asupra sănătății fizice și mentale, vieții de muncă, relațiilor de dragoste și abilităților parentale. 

 

Citiți cartea ”Voi fi vreodată suficient de bună? Vindecând fiicele mamelor narcisice.” Porniți pe drumul către voi oricât de greu v-ar fi și oricât de prea departe de voi vă simțiți. Meritați! Și nu uitați că, pentru o vindecare profundă, atunci când există răni adânci, aveți nevoie de un sprijin specializat.

 

Recomandări de cărți și materiale pentru dezvoltarea personală a adultului găsiți în categoria: ”Cărți și materiale pentru adulți” .

 

 

Sunt psiholog și psihoterapeut specializat în terapia traumei și în evaluarea, consilierea și psihoterapia copilului, cuplului și familiei. Am experiență de peste 13 ani în lucrul cu adulți și copii, atât în cabinet, cât și în domeniul ONG-urilor și sunt psiholog colaborator al Institutului pentru Studiul și Tratamentul Traumei București (ISTT). Sunt fascinată de psihicului uman și capacitatea lui de a supraviețuit și a se reconstrui indiferent câte furtuni e obligat să ducă. Cred cu tărie că oamenii sunt făcuți să fie buni și să iubească. Unii nu își dau voie. În ei stau bine de pază durerile, fricile, mecanismele de apărare, furia. Toate zidurile pe care și le-au ridicat singuri, pentru că altă dată au trebui să se apere. Altfel nu ar fi putut trăi. Altfel nu știu să trăiască. Dar altfel se poate!
Articole create 543

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole similare

Începe să tastezi termenul de căutare mai sus și apasă Enter pentru a căuta. Apasă ESC pentru a anula.