Stampile colorate  

Stampile colorate

M-am riscat și i-am oferit lui David acuarelă și evident că apoi a ajuns direct sub duș. Dacă aveți copii care tind să guste tot ce prind încercați să folosiți vopsea netoxica, David până acum doar cu așa ceva s-a jucat. Cum am făcut noi stampile colorate? Simplu, rapid, împreună și relaxați. Relaxarea vine și din faptul că băiatul meu nu pune în gură tot ce prinde. Dacă aveți copii care mănâncă tot ce prind poate nu este tocmai indicat să le oferiți dopuri de plută.

 

De ce am avut nevoie pentru a face stampile colorate?
– coli
– acuarelă
– dop de plută
– capac de sticlă și pix pentru a face forme. Bineînțeles că el a preferat să le ignore și să ștampileze pe lângă 🙂

Stampile colorate1

Dacă nu aveți dopuri prin casă, căutați pe la vecini, noi am găsit la Loli, prietena de joacă. Sau, dacă nu, eu zic că merge și să începeți să cumpărați vin. De ce? Have fun! Și spor la spălat după :))

 

David – 1 an și 6 luni

 

Mai multe idei de jocuri și activități pe categorii de vârstă și dezvoltare de abilități găsiți aici.

 

 

Sursă poza: Glen Carrie @ Unsplash

 

 Vă invit să dați like paginii de Facebook a blog-ului sau să vă abonați la newsletter, prin introducerea adresei de e-mail (dreapta paginii, rubrica “Notificări articole”). 

 

 

Sunt psiholog și psihoterapeut specializat în terapia traumei și în psihoterapia copilului, cuplului și familiei. Am o experiență de peste 14 ani în lucrul cu adulți și copii, atât în cabinet, cât și în mediul ONG, și sunt psiholog colaborator al Institutului pentru Studiul și Tratamentul Traumei (ISTT) din București. Lucrez cu adulți în ședințe de psihoterapie individuală și de grup, precum și în consiliere parentală – acolo unde întrebările despre relația cu copilul aduc în lumină și propriile răni, nevoi sau limite. Prin proiectul „Rădăcini Sănătoase”, susțin prevenția psihologică și educația emoțională pentru viitori părinți și specialiști, cu scopul de a construi relații sigure încă de la începutul vieții. Sunt fascinată de puterea psihicului uman de a se vindeca și a se reconstrui, indiferent câte furtuni a fost nevoit să ducă. Cred cu tărie că oamenii sunt făcuți să iubească și să fie buni – doar că uneori nu își mai dau voie. În spatele zidurilor ridicate pentru a se proteja, rămâne mereu o parte vie, care încă știe să simtă și să iubească. Și altfel se poate.
Articole create 559

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole similare

Începe să tastezi termenul de căutare mai sus și apasă Enter pentru a căuta. Apasă ESC pentru a anula.