Doamne, doamne, dacă aș fi primit 10 lei pentru fiecare întrebare în care s-a atins acest subiect. “Cum să duc bărbatul la psiholog?”. “Cum să îl fac să vorbească despre ce simte?”. Credeți-mă, aș fi putut să îmi cumpăr Mercedesul acela pe care mi-l tot cere David. Unul nou, direct din reprezentanță. Barbații și mersul la psiholog …
Nu-l poți ”duce la psiholog”, îi poți doar recomanda.
Ce șanse ai să te asculte și să meargă la terapie? Nu atât de multe pe cât ai avea cu o femeie. De ce femeile sunt mult la deschise la a merge la terapie? Pentru că lor nu le este rușine să primească ajutor și pentru că sunt mai conectate cu ce simt.
Bărbații se văd acești gladiatori, “A-U! A-U!”, imaginați-vă că mă bat cu pumnul în piept când scriu asta. Acești gladiatori crescuți pe principiul “mă descurc singur, oamenii puternici nu suferă, bărbații nu plâng”. Bărbații nu sunt în contact cu ce simt și fug de durere, ca țânțarul de busuioc. Când un bărbat vine la terapie și îl întrebi ce simte în raport cu situația care l-a adus la tine, el spune ce s-a întâmplat. Apoi îl întrebi iar ce simte și spune care este soluția, ce ar trebui să facă. Îl întrebi și a treia oară, uneori de mai multe ori, în mai multe nuanțe și abia apoi numește emoția (tristețe, rușine, neputință, furie etc).
Bărbații sunt mai centrați pe soluții și mai puțin pe cauze.
Bărbații vorbesc mai clar, scurt, cu mai puține detalii, la subiect. Sunt mai centrați pe viitor în sensul de a găsi soluții. Vorbesc mai puțin despre dificultățile pe care le resimt. Femeile ventilează durerea pentru că sunt educate să se descarce, să se lase să simtă, să fie văzute “slabe”. Ele vorbesc despre ce simt cu prietenele, colegele, vecinele, chiar și vânzătoarea de la Mega.
Acum ce nu înțeleg oamenii despre durere este că oricât te vei strădui să o bagi sub preș ea îți va exploda în nas când te vei aștepta mai puțin.
Dacă privim procesul terapeutic în 3 pași …
- Atenție pe probleme, simptome, obiective;
- Vreau mai mult, vreau să îmi fie mai bine;
- Eu vreau să fiu cea mai bună variantă a mea;
… bărbații vor sta multe ședințe în pasul 1, câteva în pasul 2 și posibil să nu ajungă în pasul 3. Și dacă ajung, abia atunci discută partea cu adevărat profundă a “durerii” cu care a venit.
Ca psihoterapeuți vor căuta femei din simplul motiv al competiției. Cu femei se simt mult mai confortabili să devină umani, să renunțe la armuri, să fie vulnerabili, să își expună durerile.
Cunosc bărbați care merg la psiholog și îi admir pentru curajul de a-și permite să fie vulnerabili și de a cunoaște ce le urlă durerea. Numai cei care merg la terapie știu de fapt câtă putere îți trebuie să te cauți prin interior. La exterior ne pricepem toți să punem ce vrem alții să vadă din noi.
Sursă poza: Nik Shuliahin @ Unsplash
♦ Vă invit să dați like paginii de Facebook a blog-ului sau să vă abonați la newsletter, prin introducerea adresei de e-mail (dreapta paginii, rubrica “Notificări articole”). ♦
