Dezvoltare fizică:

Au loc în continuare creşteri în înălţime şi greutate. Se dezvoltă sistemul osos şi muscular, crescând forţa musculară, precizia şi viteza motrică. Se intensifică calcifierea osăturii mâinilor şi se întăresc articulaţiile fiind un plus pentru învăţarea scrisului.

Pentru mulți dintre ei există o creștere a poftei de mâncare.

În ceea ce priveşte sistemul nervos, cresc lobii frontali care ajută la organizarea şi dezvoltarea legăturilor funcţionale implicate în citire şi scriere.

Dezvoltare cognitivă:

În această perioadă se va dezvolta sensibilitatea tactilă, vizuală şi auditivă. Au nevoie de toate în același timp !

Din punct de vedere intelectual are loc un salt în procesul gândirii, concretizat în apariţia operaţiilor logice. Fantezia infantilă se transformă în gândire logică şi are loc înțelegerea relaţiilor cauză – efect.

Crește capacitatea de a fi atent, dar există încă fluctuații. În general copilul de 6-7 ani nu va fi atent în cadrul unei activităţi, mai mult de 25-30 de minute.

Devine mult mai stabilă și clară percepţia spaţiului şi al timpului. Acum un copil poate aprecia corect durata de desfăşurare a evenimentelor.

La vârsta şcolară mică predomină memoria mecanică, cea involuntară şi cea de scurtă durată. Toate procesele memoriei înregistrează salturi evidente. Şcolarul poate învăţa şi memora uşor tot ceea ce i se oferă, aşa cum învaţă să meargă, să vorbească.

Limbajul copilului se modifică şi se îmbogăţeşte. Progresele evidente se înregistreză în ceea ce priveşte debitul verbal şi cel scris pe măsură ce se aproprie de sfârşitul clasei a –IV-a.

La vârsta şcolară mică elevul va fi un mare amator de basme, povestiri şi jocuri. Imaginaţia reproductivă îl va ajuta să înțeleagă atât timpul istoric al evenimentelor cât şi raportul dintre acestea.

Copiii de 6-9/10 ani sunt foarte energici și au imaginația dezvoltată. Reușesc să învețe mai ușor și mai rapid dacă procesul este defalcat pe pași astfel încât să poată avea satisfacția fiecărui pas realizat. Este important să le oferiți feedback pozitiv și încurajări pentru că sunt într-o perioadă în care sunt sensibili la critică. Este important ca activitatea pe care o efectuează să aibe sens pentru ei, așa că au nevoie să li se explice scopul activităților.

Dezvoltare comportamentală:

Viaţa emoţională a micului şcolar devine mai echilibrată şi apare sentimentul datoriei. Imitaţia adultului, dorinţa de a demonstra ca nu mai este mic, devine o cale de socializare afectivă (manifestă acte de curaj intrând într-o încăpere fără lumină, când se loveşte afirmă că nu îl doare etc).

Copiii devin mai selectivi în alegerea prieteniilor fiind întâlnită des expresia „cel mai bun prieten”. La această vârstă sunt întâlnite frecvent certurile, mai ales la nivel verbal. În cazul băieţilor apar şi implicaţii fizice, în funcţie de intensitatea certurilor şi de temperamentul celor implicaţi. În timpul anilor de şcoală, relaţiile sociale ale copiilor devin tot mai importante. Interesul lor crescut pentru legarea de prietenii este un semn al independenţei. Lumea lor se extinde. Ei invaţă despre cum gândesc, ce cred și cum se comportă ceilalţi.

În a doua perioadă a ciclului primar, copiii manifestă interes pentru cunoştinte, “demască” mai rar pe cei care încalcă regulile de comportare, folosesc tehnici intelectuale de învăţare, prezintă o atracţie pentru jocurile de competiţie şi o conturare treptată a mentalităţii realiste şi cu destrămarea credulităţii naive.

Dezvoltare emoțională:

Fiți atenți! Încep să depășească fixaţia afectivă pe care o au față de unul dintre părinți. La începutul acestei perioade este încă cumva ambivalent afectiv: și atașat de părinte și în căutare de independență. Se observă o mai mare stabilitate în manifestarea emoțiilor și exprimarea dorințelor.

Crește capacitatea de a înțelege emoții mai complexe, cum este rușina, mândria, datoria, empatia. Înțelege mult mai bine și emoțiile altor și de aici observăm și tendința de a judeca reacțiile oamenilor în anumite circumstanțe.

Se dezvoltă capacitatea de a ”ascunde” emoțiile care ar fi putut fi văzute cu un impact negativ.

Acest articol este realizat la invitația Minimarțieni, în cadrul campaniei ”Zi de zi, pas cu pas, până va crește mare” prin care ajută părinții să crească copii sănătoși.

Citește și:
Copilul intre 1-3 ani – repere ale dezvoltarii fizice, cognitive, comportamentale si emotionale

Copilul intre 3-6 ani – repere ale dezvoltarii fizice, cognitive, comportamentale si emotionale

Sursă poza: Ben Wicks @ Unsplash

 Vă invit să dați like paginii de Facebook a blog-ului sau să vă abonați la newsletter, prin introducerea adresei de e-mail (dreapta paginii, rubrica “Notificări articole”). 

Articolul Copilul intre 6-9 ani – repere ale dezvoltarii fizice, cognitive, comportamentale si emotionale apare prima dată în Psiholog Cristina Buja.

” am realizat că am mulți cititori cu copii pe undeva pe lângă David . Asta judecând după mesajele nerăbdătoare să apară următoarea categorie, copilul intre 3-6 ani. 

Dezvoltare fizică:

În perioada de vârstă preșcolară, creşterea este mai lentă, dar cu detalii semnificative. În lungime crește cu aproximativ 6-8 cm pe an, iar în greutate cu aproximativ 2 kg pe an. Ca repere, la 6 ani copilul are în jur de 116-120 cm înălţime şi aproximativ 22-23 kg.

Ce am observat și iar este cât se poate de normal, se modifică configuraţia corpului. Știți burtica aceea în față și fundul înapoi la copii mici, de îți vine să îi muști de ambele părți? Dispar. Se schimbă și structura musculară, descreşte ponderea ţesutului adipos și destul de mulți copii par lungani și slăbănogi. Și structura feței se modifică. Pe la 6 ani copilul arată ca un adult în miniatură, relativ proporţionat.

Copilul merge fără probleme, urcă şi coboară scările, manevrează cu relativă abilitate obiectele. Mulți copii devin titirezi sau iezi pe adrenalină, cum îi spun eu mândrului. Depinde foarte mult și de temperamentul fiecărui copil. Grădinița îi ajută să mai controleze din nevoia permanentă de mișcare, dar ea tot există.

Abilitățile motrice sunt sigure și precise undeva după vârsta de 4 ani. Învață să mănânce singuri. Să se dezbrace și să se îmbrace singuri. Se spelă pe mâini când intră în casă și înainte de masă. Merg singuri la toaletă și altele. Devin din ce în ce mai independeți, își dezvoltă autonomia și capătă acuratețe în deprinderile formate.

Dezvoltare cognitivă:

Au un limbaj activ, tot mai îmbogățit de la an la an. Comunică cu cei din jur prin propoziţii şi îşi exprimă dorinţele. Nu vă așteptați totuși ca la 3 ani să vorbească în propoziții complicate. Spre 6 ani învaţă să pronunțe corect fonetic şi gramatical. Și turuie cu întrebări în toată această perioadă, de la ”De ce?” la ”Ce înseamnă asta?”. Eu sunt la a doua parte Nici nu știam că există!

Sunt foarte receptivi la a învăța cuvinte noi pe care le repetă pentru că se mândresc. Învață ușor și cuvinte urâte . Înțeleg și înmagazinează sensul propriu al cuvintelor, dar nu înțeleg sensurile figurate. De exemplu ”Ți-a mâncat pisica limba?”, când a fost întrebat asta de o vânzătoare ”drăguță”, David s-a uitat speriat la mine ”Pisicile mănâncă limbi de oameni?”.

Limbajul este puternic influenţat de mediul în care trăiesc. Veți observa cum folosesc clişeele verbale ale adulţilor. Sunt super amuzanți. Devin varianta noastră în miniatură. Asta îmi amintește de David la magazin, unde a văzut cipsuri, eu am apucat să îi spun doar că sunt nesănătoase și el a răspuns ”Adică, în niciun caz nu îmi iei, asta ai vrut să zici?”. Exact asta voiam să zic.

Imaginația lor explodează. Este perioada de vârstă în care se adaptează la jocuri complexe și inițiază jocuri complexe, își ”crează” tot felul de personaje și povești. De multe ori prin jocuri își expun și procesează durerile. Este un bun echilibru psihologic. Cooperează mult mai bine cu alţi copii, își fac prieteni, acceptă să împartă jucăriile, învaţă să-şi aştepte rândul la un joc.

Încă persistă egocentrismul în gândire. Veți vedea că încă raportează totul la propria persoană și cred că tot ce îi înconjoară este pentru ei sau are legătură cu ei.

Dezvoltare comportamentală:

Spre 4 ani veți observa o schimbare în comportamentul copilului. Crizele de furie sunt tot mai rare. Nu dispar pentru totdeauna. Să fim serioși, cunosc și adulți care au crize de furie așa ca David, la aproape 5 ani ai lui. Dar se diminuează considerabil și pot fi mai ușor de gestionat datorită capacității copilului de a exprima ce simte și de a înțelege ce îl frustrează … dacă am lucrat la asta.

În această perioadă are loc conturarea multor componente ale personalităţii care va fi influențată de dezvoltarea conştiinţei de sine şi a identităţii de sine. Vorbim aici de realizarea apartenenței la sex, simțul proprietății asupra obiectelor, apartența la un grup (inițial familia, apoi grădinița), identificarea cu părinții etc.

Jocul rămâne activitatea fundamentală la vârsta preşcolară. Jocul este cel care susţine dezvoltarea psihică a copiilor, prin antrenarea motorie, senzorială, intelectuală şi afectivă. Copii descoperă că pe plan imaginar îşi pot satisface orice dorinţă sau să se transpună în orice situaţie și asta îi poate ajuta foarte mult în gestionarea emoțiilor dureroase.

Dezvoltare emoțională:

În această perioadă, copiii reușesc să perceapă lumea ca pe o realitate din afara lor. De exemplu, părinţii nu mai sunt văzuți doar ca niște persoane care îndeplinesc dorinţele lor, ci au propriile nevoi, cerințe, dureri și plăceri.

Încă manifestă teamă de separare când se despart de persoanele semnificative din viaţa lor, mai ales în situaţii dificile pentru ei (de exemplu când schimbă grădiniţa, sau se schimbă educatoarele, sau când dorm în altă parte decât acasă).

Între 4-5 ani unii copii trec printr-o perioadă de diminuare a poftei de mâncare. Mie mi-a luat ceva până m-am calmat cu asta. Diminuarea are loc fie datorită monotoniaei regimului alimentar sau din cauza unor tensiuni afective. 

Începând cu 3 ani copiii încep să vorbească despre propriile emoţii. Este foarte important și exemplul nostru și suportul pe care îl oferim. Ei pot identifica emoțiile de bază (furie, tristeţe, frică şi bucurie, urmând ruşine, mândrie, vină) analizând expresiile faciale și tonul vocii și le numesc cu ușurință dacă au o dezvoltare emoțională deja în curs de realizare. Cum zice David ”Mami, ai fața aia când vrei să plângi. Ești tristă?”.

După 4-5 ani vor să exploreze și să înțeleagă emoţiilor celorlalţi. Întreabă de ce plânge mama, de ce e furios tatăl, de ce e trist colegul lui etc. De asemenea încep să înțeleagă impactul pozitiv sau negativ al exprimării diverselor emoţii.

O altă achiziţie importantă este dezvoltarea empatiei (abilitarea de a înţelege emoţiile celorlalţi). Își formează simţul moralităţii şi înţeleg regulile societății.

Tot după 4-5 ani apare autoreglarea emoțională.

Caută sprijin în adulții în care au încredere, apropiere (emoțională și fizică) de adulți. Identifică singuri soluții și modalități de calmare și descărcare a furiei. Analizează ce anume a produs o suferință. Îi ajută și faptul că în această perioadă interiorizează regulile sociale și familiale şi se supun cu o mai mare uşurinţă lor.

Da, este într-adevăr încurajator. Devine ceva mai simplu să crești un copil, în toată complexitatea lui. Nu vă amăgiți, nu va fi ca și cum mâncați câtă ciocolată vreți fără să vă îngrășați. Au în continuare mare nevoie de noi. Să se simtă iubiți, acceptați, valorizați, integrați așa cu tot ceea ce sunt ei, și când sunt adorabili și mai ales când ne fac creierul ca popcornul într-o oală.

Acest articol este realizat la invitația Minimarțieni, în cadrul campaniei ”Zi de zi, pas cu pas, până va crește mare” prin care ajută părinții să crească copii sănătoși.

Citește și:
Copilul intre 1-3 ani – repere ale dezvoltarii fizice, cognitive, comportamentale si emotionale

Copilul intre 6-9 ani – repere ale dezvoltarii fizice, cognitive, comportamentale si emotionale

Articolul Copilul intre 3-6 ani – repere ale dezvoltarii fizice, cognitive, comportamentale si emotionale apare prima dată în Psiholog Cristina Buja.