Astăzi revin cu câteva noi idei pe care le recomand pentru copiii peste 3 ani:

– Să pună ciorbă cu polonicul pentru fiecare în farfurie (cu supraveghere).

– Să facă lapte cu cacao (lapte cald în cană, pudră de roscove și miere). S-ar putea să beți cam des numai de dragul de a-și face singur. Dacă e așa, încurajați-i să facă și ceai .

– Să pună orezul/zahărul/grișul în borcane.

– Să ajute la pus și strâns masa.

– Să mănânce singur.

– Să spele vasele. În continuare va fi de mare folos un scaun înalt și sigur (Learning Tower).

– Să ducă gunoiul, bineînțeles, când nu este sacul greu și prea mare.

– Să șteargă oglinzile.

– Să pună rufe spălat (inclusiv detergent în cuvă, cu supraveghere).

– Să se dezbrace și îmbrace singur.

– Să ascute creioane. E posibil mai mult să ascute decât să coloreze, mai ales dacă aveți o ascuțitoare electrică.

– Să așeze pantofii de la intrare sau să îi pună la locul lor în pantofar.

Încurajați-i să se implice în activități și dați-le spațiu, timp și loc să facă treburile așa cum consideră, atât timp cât nu pune în pericol pe nimeni și nimic. Nu uitați să îl îndrumați atunci când solicită asta, sau simțiți că are nevoie.

Mai multe idei de jocuri și activități pe categorii de vârstă și dezvoltare de abilități găsiți aici.

Sursă poza: Hannah Tasker @ Unsplash

 Vă invit să dați like paginii de Facebook a blog-ului sau să vă abonați la newsletter, prin introducerea adresei de e-mail (dreapta paginii, rubrica “Notificări articole”). 

Articolul Viata practica la 3 ani apare prima dată în Psiholog Cristina Buja.

Și dacă sunteți adepți Montessori și dacă nu, o astfel de abordare vă va ajuta foarte mult, pe toți. Cum așa?

– copilul devine independent. Își dezvoltă deprinderi care îl vor ajuta mai târziu. Capătă sentimentul de responsabilitate. Își satisface nevoia de mișcare și cea de cunoaștere.
– părinții își pot realiza treburile casnice fără a alerga dintr-o cameră în altă să vadă ce face copilul. Evită să cheltuie mulți bani pe jucării, în speranța că vor ține copilul ocupat.

Mai multe despre pedagogia Montessori și ariile curriculare de studiu puteți citi aici.

Ce activități poate facem un copil la 2 ani?

– Să gătească alături de tine, într-un scaun înalt și sigur (Learning Tower). Nu înseamnă că va face cu adevărat o ciorbă, dar îi poți oferi legume și fructe, un castron, sau chiar o crăticioară și ustensile cu care să mânuiască alimentele. Îi poți oferi chiar și un clește care îl va ajuta în timp la dezvoltarea motricității fine. Aveți grijă să nu țineți cuțite prin preajmă și nici nu îi dați alimente nepreparate, de exemplu carne crudă.

– Tot la capitolul gătit, îi puteți oferi să taie legume și fructe, folosind un cuțit din plastic. Sigur, este important ca legumele să fie fierte, iar fructele moi, pentru a putea fi tăiate.

– Să ajute la întins rufele și la strâns rufele de pe uscător. Poate duce ligheanul înapoi în baie.

Vă puteți aștepta și să fugă cu hainele prin casă și să râdă în hohote. E un bun moment pentru a descărca din tensiuni … și el, și voi.

– Să faceți împreună cornuri, biscuiți, turtă dulce, suc de fructe etc.

– Să strângă jucăriile, să mute diverse prin casă, să vă aducă telefonul sau telecomanda când le uitați cine știe pe unde .

– Să ajute la curățenie … mult spus, dar poate contribui. Să dea cu măturica (vă recomand să îi cumpărați una mica, cu fărăș). Să șteargă mobila cu șervețele umede pentru bebeluși. Să curețe măsuța pe care vă jucați cu plastelină, acuarele, carioci etc și cea pe care mănâncă.

– Să se spale singur pe mâini (supravegheat), pe dinți (dar cu spălat apoi și de către părinte pentru o bună igienă orală).

– Să ducă hainele murdare în coș.

– Să își aleagă singur hainele pe care să le poarte.

– Să ude florile.

Câteva reguli pe care vi le recomand:

– Nu insistați să facă ceva anume, dar dați-i posibilitatea să se implice de fiecare dată când acest lucru este posibil, fără a-i pune sănătatea în pericol.
– Oferiți-i, pe cât posibil, instrumente potrivite dimensiunii lui (mătură mică, cuțit din plastic mic etc).
– Oferiți-i explicații despre activitatea pe care o facem și profitați să îi dezvoltați și limbajul. De exemplu, când vrea cleștele, dacă nu poate pronunța, e posibil să îl imite cu două degete, moment în care îi spuneți-i ”clește”, rugându-l să spună și el. E suficient si dacă îl repetă pocit, incorect, este un început. Ulterior îl puteți oferi doar când îl numește, așa cum poate el, nu doar când face gestul.

– Arătați-i în pași lenți cum să procedeze când face ceva nou.
– Când este foarte concentrat, nu îl întrerupeți. Mai degrabă bucurați-vă de un moment de liniște . Atât timp cât nu își pune viața în pericol și nu riscă să strice ceva important este bine să își folosească imaginația, chiar dacă noi adulții nu jucăm (de obicei) fotbal cu șosetele, nu gătim magneți pentru frigider, nu ne urcăm pe lighean și sărim după el, nu bem apă din sticla cu care udăm florile și tot așa.

Mai multe idei de jocuri și activități pe categorii de vârstă și dezvoltare de abilități găsiți aici.

Sursă poza: Annie Spratt @ Unsplash

 Vă invit să dați like paginii de Facebook a blog-ului sau să vă abonați la newsletter, prin introducerea adresei de e-mail (dreapta paginii, rubrica “Notificări articole”). 

Articolul Activitati de viata practica pentru copii de 1-3 ani apare prima dată în Psiholog Cristina Buja.

1. Viață practică
2. Dezvoltare senzorială
3. Limbă și comunicare
4. Matematică
5. Stiință și cultură.

1.Viață practică

Pedagogia Montessori susține implicarea copiilor în activitățile pe care le realizăm în viață de zi cu zi: gătit, spălat, îmbrăcat, dezbrăcat, udatul florilor, așezarea mesei etc. Beneficiile unei astfel de abordări sunt multiple:
– copiii învață prin joc cum să devină independenți, având încredere în forțele proprii;
– își dezvoltă deprinderi care îi vor ajuta în viața de adulți. Nu de puține ori am întâlnit adulți care nu știu sau nu vor sa gătească și acesta este doar un exemplu;
– își satisfac nevoie de mișcare și știm doar că, de cele mai multe ori, ei sunt mici titirezi în căutare de ocupație;
– le acordă sentimentul de libertate și odată cu el și cel de responsabilitate.

Activitățile vieții practice vizează 4 categorii:

1. Grija față de sine: îmbrăcatul, dezbrăcatul, încheiatul nasturilor, spălatul dinților, aranjatul părului,  legatul șireturilor, suflatul nasului, etc.
2. Grija față de mediul înconjurător: spălatul farfuriilor, a rufelor, măturatul, datul cu mopul, pregătirea mesei, îngrijirea plantelor, hrănitul animalelor etc
3. Grija față de ceilalți: presupune exersarea formelor de politețe si a regulilor de comportare în societate. La acest capitol un rol important îl deține jocul de rol în care pedagogul arată copiilor cum se comportă oamenii în anumite împrejurări.
4. Exercițiile pentru controlul mișcării: mersul echilibristic, în ritmul muzicii, având diferite obiecte în mâini etc.

Copiii sunt în permanență interesați să facă ceea ce face adultul. Și chiar pot, atâta timp cât activitățile sunt adaptate vârstei pe care o au. Copiii cu vârste între 2 ani și 4 ani sunt orientați spre procesul în sine (pot spăla aceeași farfurie și de zece ori la rând). Copiii mai mari de 5 ani sunt deja orientați spre scop, adică vor spăla o farfurie doar pentru a o curăța atunci când este murdară. Materialele folosite sunt atractive, reale (nu din jucărie), fragile (pentru a-i învăța să lucreze cu grijă), pe măsura copilul (pentru a le utiliza cu ușurință) și există un singur exemplar pentru a-i ajuta să își dezvolte răbdarea și controlul impulsurilor.

2. Dezvoltare senzorială

Scopul activităților din această arie este de a-i ajuta pe copii să-și dezvolte cele 5 simțuri: auzul, văzul, mirosul, gustul si pipăitul. Prin exerciții adaptate fiecărei vârste copiii învață să materializeze noțiuni abstracte și treptat să ordoneze, clasifice, să descrie impresii senzoriale legate de lungime, înălțime, temperatură, greutate, culoare, miros, etc. De exemplu cum află un copil ce înseamnă cuvântul ”mare”? Prin joaca cu ”Turnul Roz” observă că forma fiecărei piese e aceeași dar dimensiunea diferită. Prin urmare o piesă este mare în relație cu o piesă și mică în raport cu alta.

Materialele Montessori sunt atractive din punct de vedere estetic, facându-i pe copii să lucreze cu grijă. Conțin controlul erorii, astfel încât copilul se poate corecta singur și există un singur exemplar. Foarte important de menționat, fiecare material izolează o singură caracteristică, fie culoarea, fie sunetul, astfel încât copilul să se poată concentra doar pe aceasta, celelalte ramânând neschimbate. Asta mă duce cu gândul la jucăriile pe care le găsim de obicei in comerț, aprins colorate și zgomotoase.

3. Limbă și comunicare

În pedagogia Montessori copiii învață să scrie înainte să învețe să citească, cititul apărând în mod spontan la puțin timp după scris. Scrisul este pregătit din vreme prin diverse activități și instrumente care le permit copiilor să exerseze poziția apucării. De exemplu materialele au un mic mâner atașat. La ce folosește asta? Copiii învață postura scrisului și își dezvoltă musculature mâinii pentru a nu obosi rapid atunci când scriu.

Copiii sunt un ”burete de cuvinte” iar noi îi putem ajuta punandu-i în contact cu un limbaj clar, bogat și diferențiat. Există materiale Montessori special create pentru dezvoltarea limbajului. Ceea ce ajută foarte mult, încă de când sunt bebeluși, este să li se vorbească des, clar, în propoziții simple, fără diminutive inutile (nasul e nas și nu năsuc, supa e supă și nu supică etc).

4. Matematică

Matematica face parte din viată noastră încă de mici, iar numărul poate fi înțeles numai raportat la experiențele reale. Maria Montessori a observat atracția deosebită a copiilor pentru matematică incă de la o vârstă fragedă. De exemplu finuța mea la numai 2 ani și 4 luni cere un tic-tac (zice ”Una” și arată un deget). 

Maria Montessori  a realizat un sistem practic, logic și clar de învățare a matematicii, copiii fiind pregătiți în mod indirect încă de la activitățile de viață practică și cele senzoriale. Turnarea apei în recipiente de forme diferite, tăierea hârtiei, împaturirea șervețelelor în forme triunghiulare, potrivirea capacelor pentru borcane, sunt doar câteva exemple. Toate aceste exerciții îi pregătesc pe copii pentru matematică, ei fiind capabili încă de la grădiniță să facă adunări, scăderi, înmulțiri și împărțiri, depășind cu mult așteptările și rezultatele obținute prin educația tradițională.

5.Stiință și cultură.

Pedagogia Montessori pune un real accent pe necesitatea înțelegerii lumii în care trăim. Copiii sunt încurajați să descopere, să cerceteze, să se folosească de acel ”de ce”, pe care noi, adulții, îl auzim atât de des, făcând conexiuni între discipline. De la forma unei sfere se ajunge la globul pământesc. Folosind plastilina copilul este îndemnat să realizeze forme de relief. Copilul plantează o floare pentru a urmări evoluția ei și a învăța detalii care țin de botanică. În același timp devin responsabil, având grijă de ea.

Și în acest domeniu se pornește de la lucrul cu materiale concrete pentru a  învăța despre conceptele abstracte. Domeniile de lucru sunt: geografie, zoologie, botanică , fizică, astronomie, chimie şi artă. Toate aceste materiale sunt de fapt lecții de limbaj. Lucrând cu ele, copilul își formează cu uşurinţă un limbaj specializat şi bine documentat. El învaţă concepte precum insula-lac, peninsula-golf, strâmtoare-istm, etc. Cu ajutorul puzzle-urilor cu continente, țări și steaguri aferente fiecărei ţări, copilul învață geografia într-un mod plăcut. Tot prin puzzle-uri copilul descoperă detalii despre, natură, plante și animale. Experimentele științifice, istoria, religia, dansul, muzica, pictura la șevalet îi ajută pe copii să descopere lumea și pe ei înșiși, să experimenteze mediul în care trăiesc si astfel să se adapteze vieții de zi cu zi.

Mai multe detalii despre Pedagogia Montessori gasiti in rubrica ”Dezvoltare educationala”.

Sursă poza: Jackie Hope @ Unsplash

 Vă invit să dați like paginii de Facebook a blog-ului sau să vă abonați la newsletter, prin introducerea adresei de e-mail (dreapta paginii, rubrica “Notificări articole”). 

Articolul Pedagogia Montessori – Despre ce invata copiii? apare prima dată în Psiholog Cristina Buja.

Maria Montessori redefineste educatia ca fiind „un ajutor pentru viata” (aid to life). A plecat de la ideea ca, sprijinirea dezvoltarii naturale a copiilor, in functie de etapa la care se afla, va constitui in fapt, optimizarea dezvoltarii fiintei umane, in toata complexitatea sa. Este important sa ii ajutam pe copii atunci cand sunt pregatiti sa faca un anume pas in dezvoltarea lor. Sa nu uitam ca sunt unici si momentul in care sunt pregatiti sa evolueze, este unic si el.

Mintea absorbanta sau un mod deosebit de a invata.

In primii 6 ani de viata copilul are o minte absorbanta. Invata cu usurinta orice limba si adapteaza, pur si simplu traind, la orice cultura si mod de viata. De aceea este atat de important sa ii oferim copilului un mediu care sa il stimuleze si nu sa il distraga de la invatatura. De exemplu, intr-un mediu Montessori nu vei intalni stimulii puternici de sunet si culoare din gradinitele traditionale, ci o atmosfera calma, linistita, incurajatoare.

Perioadele sensibile – ferestre de oportunitati

Aceste perioade sensibile se pot suprapune si se sustin reciproc. Dureaza o perioada limitata de timp si, pana la implinirea varstei de 6 ani, ele aproape dispar. Copiii vor fi atrasi de activitatile care ii ajuta sa deprinda limbajul, gandirea si coordonarea miscarilor, pentru a putea intelege lumea in care traiesc.

In metoda Montessori pedagogul il ajuta pe copil sa se dezvolte in directia in care acesta din urma doreste, fiind atent sa ii creeze un mediu potrivit ceea ce ne conduce la:

Mediul pregatit pentru invatare

Invatarea devine mai usoara si rapida intr-un mediu calm, linistit, ordonat. Materialele folosite sunt adaptate cerintelor copiilor. Sunt asezate, ordonat, la nivelul la care acestia ajung, pentru a le lua singuri. Materialele sunt gandite special pentru a ajuta invatarea si nu sunt foarte colorate si nici zgomotoase, ceea ce faciliteaza concentrarea.

Controlul erorii

Copiii invata mai usor daca isi corecteaza singuri greselile si nu au un adult care sa faca asta pentru ei. In acelasi timp, aceasta abordare le dezvolta increderea in a lua decizii, abilitate care ii va ajuta foarte mult in viitor. Materialele Montessori sunt adaptate acestei idei, de exemplu, copiii isi dau seama daca au gresit cand ultima piesa nu se mai potriveste.

Viata practica, un mod de invatare

Maria Montessori, a observat prin studiile ei ca, implicarea copiilor in activitatile de zi cu zi ii ajuta sa isi dezvolte coordonarea si motricitatea fina. Mai mult decat atat, devin copii increzatori in propriile abilitati si adaptati la comunitatea in care traiesc. Ce tip de activitati poate face copilul tau? De exemplu poate matura, sterge masa, spala vasele, ajuta la gatit, pune florile in vaza, taia legume etc. Bineinteles ca trebuie sa avem grija cu instrumentele pe care le foloseste, sa fie mici pentru a le putea manui si nepericuloase. Stiu, am zis „taiat legume”, exista cutite din plastic nu?

Mai multe detalii despre principiile Montessori este preferata mea, gasiti in rubrica ”Dezvoltare educationala”.

Sursă poza: Jackie Hope @ Unsplash

 Vă invit să dați like paginii de Facebook a blog-ului sau să vă abonați la newsletter, prin introducerea adresei de e-mail (dreapta paginii, rubrica “Notificări articole”). 

Articolul Despre principiile Montessori – Cum cresc copiii apare prima dată în Psiholog Cristina Buja.