Petrecem prea mult timp conectați la aparate și deconectați de oameni!

Ce ne ”fură” energia în viața de zi cu zi?

• Nu știm să spunem ”Nu” deși o simțim mai des.
• Lipsa de limite sănătoase care să ne protejeze spațiul și sufletul.
• Nu cerem ajutorul celor din jur.
• Punem nevoile altora înaintea nevoilor noastre … și asta taie din noi.
• Trăim cu prea mulți ”trebuie”. Ați încercat vreodată sa notați câți ”trebuie” vă guvernează în fiecare zi?
• Nu vorbim despre ceea ce simțim. Parte din reglarea emoțională include să împărtășim ce simțim cu oameni semnificatifi nouă.
• Ne ”luptăm” cu dureri noi și dureri vechi. Ne doare prezentul sau ne încurcă trecutul. Ajută să ne uităm la noi și în noi, să vindecăm durerile.

Facem prea mult din ce ”trebuie” și prea puțin din ce ne place.

Nu avem pasiuni sau nu ne ocupăm de ele. Avem prea puțini oameni potriviți nouă, în viața noastră. Nu alocăm timp pentru relaxare. Ne consumăm energia când facem lucruri din categoria ”trebuie” și ne încărcăm bateriile când facem din categoria ”ne place”.

• Dormim prea puțin sau prea întrerupt. Somnul sănătos este esențial pentru sănătatea noastră fizică și psihică.
• Mâncăm haotic, nesănătos, prea mult sau prea puțin. Consumul de alcool este de asemenea un mod prin care deși pare că ne energizează și ne binedispune, în fond consumă energie și crește anxietatea.
• Avem lipa de vitamine și de timp petrecut afară, în lumină naturală. Este important să facem analize anuale, să luăm vitamina D suplimentar în lunile fără soare. Și ne ajută să stăm cât mai mult timp în aer liber, în natură.
• Petrecem prea mult timp conectați la aparate și deconectați de oameni!

Citește și articolul ”Cum să ne îngrijim de sănătatea noastră mentală și emoțională”.

Sursă poza: Cris Saur @ Unsplash

 Vă invit să dați like paginii de Facebook a blog-ului sau să vă abonați la newsletter, prin introducerea adresei de e-mail (dreapta paginii, rubrica “Notificări articole”). 

Articolul Ce ne ”fură” energia în viața de zi cu zi? apare prima dată în Psiholog Cristina Buja.

Acceptă-ți emoțiile.

Sunt oameni care consumă extrem de multă energie pentru a evita să simtă ce simt. Asta se întâmplă când raționalizăm, negăm, proiectăm și fugim de suferința care există în noi prin băutură, medicamente, mâncare, prea multă muncă și activități, prea multă preocupare față de alții … iar totul ne ține departe de noi. Multe din problemele de sănătate pe care le avem, fizice și psihice, provin din incapacitatea noastră de a ne permite să simțim exact ceea ce simțit, din a vedea de unde vine durerea noastră, pentru a ne da șansa să ne vindecăm. Când îți recunoști propriul adevăr începi să te vindeci și să te iubești!

Cunoaște-ți durerea.

Când vine furia sau anxietatea în tine, ia-le la întrebări. ”De ce? De unde vine asta? Ce mă doare de fapt?”. Este un exercițiu pe care îl poți face zilnic când te doare ceva sau când reacționezi nu tocmai potrivit la oameni și întâmplări. Experiențele din trecut îți transmit uneori cum să reacționezi în prezent. Verifică dacă durerea pe care o trăiești în anumite situații are legătură cu prezentul sau cu trecutul.

Când ceva te macină, dar nu vezi o soluție, ia o pauză.

Oprește-te din a te concentra pe problema respectivă. Începe să faci ceva complet diferit, de preferat ceva care să te relaxeze. Când te întorci apoi asupra situației, poate părea mai ușor de gestionat și soluțiile să fie mai vizibile. Nu uita că nu poți controla nimic altceva decât propria persoană. Nu uita nici că modul în care reacționezi la fiecare situație influențează modul în care vei trăi acea situație.

Fă în fiecare zi un mic lucru care îți aduce plăcere.

Este vital să îți oferi timp pentru tine și ceea ce îți place, asta îți va umple rezervorul cu bine. O baie în liniște, să asculți muzică, să vezi un film, să ai o pasiune, orice activitate care îți creează plăcere, introdusă în rutina zilnică. De aici ne luăm energia de a crește copii, a merge la muncă, a fi parteneri și astea cu sufletul plin.

Ai grijă de corpul tău.

Dormi suficient. Nu putem funcționa corect fără somn. Rămâi activă pentru a-ți îmbunătăți starea de spirit și a reduce stresul. Consumă rar alcool și des apă. Mănâncă alimente sănătoase. Ceea ce mănânci îți hrănește întregul corp, inclusiv creierul.

Creează relații sănătoase.

Setează limite clare în raport cu alții și investește în relațiile sănătoase și bune pentru tine. Așa cum arată și studiul Harvard asupra fericiriistudiul Harvard asupra fericirii, oamenii care au relații bune, în familie, cu prietenii, la loc de muncă, în comunitate, sunt mai fericiți, mai sănătoși și trăiesc mai mult decât cei cu legături nesănătoase sau fără legături.

Practică recunoștință pentru a-ți dezvolta viziunea pozitivă asupra vieții.

Puteți să faceți un exercițiu simplu, fie seara, înainte de culcare, sau dimineața cum vă treziți, să rememorați un lucru pe care l-ați trăit în ziua respectivă și pentru care sunteți recunoscătoare. Practică și recunoștința față de tine însăți prin a vedea și a reține care sunt părțile tale bune, calitățile tale.

Iubește-te și iartă-te.

Iubirea de sine înseamnă de multe ori doar să ai empatie și compasiune față de propria persoană. Iar o parte din vindecare apare atunci când poți să te ierți pentru ceea ce ai făcut atunci când funcționai în modul de supraviețuire.

Când e prea mult de dus, caută sprijin.

Iar atunci când un sprijin practic nu se poate, ajută și să găsești pe cineva la care să te poți descărca, să ventilezi. Dacă ai făcut toate astea și totuși nu ești bine, dacă nu ai rezultatele dorite, este posibil să fie timpul să apelezi la terapie. Să cauți ajutor și să admiți că ai nevoie de ajutor este un semn de forță interioară, nu un semn de slăbiciune.

Sursă poza: Anthony Fomin @ Unsplash

 Vă invit să dați like paginii de Facebook a blog-ului sau să vă abonați la newsletter, prin introducerea adresei de e-mail (dreapta paginii, rubrica “Notificări articole”). 

Articolul Cum să ne îngrijim de sănătatea noastră mentală și emoțională apare prima dată în Psiholog Cristina Buja.

Studiul Harvard a început în 1938 și a durat 75 de ani, timp în care au fost studiați 724 de adulți, bărbați, din adolescență și până la bătrânețe. 

Ei proveneau din medii diferite, cu traiectorii sociale diferite și moduri de educație diferite. Au fost incluși doar bărbați pentru că studiul a început cu un grup de 268 de elevi de la Harvard, iar pe vremea aceea la Colegiul Harvard erau accepți doar bărbați. În fiecare an au fost întrebați despre cum este viața lor (familie, muncă, sănătate etc) și filmați în mediul lor. Au fost întrebări puse și membrilor familiei și chiar înregistrarea fișelor medicale. Este un studiu foarte amplu.

Unii dintre ei au devenit avocați, doctori, oameni de afaceri, alții zidari sau muncitori în fabrică. Unul dintre ei a fost chiar președintele Statelor Unite ale Americii, John F. Kennedy. Unii dintre bărbați au avut probleme cu alcoolul și alții au făcut schizofrenie. Se pare că aproximativ 50 din cei 724 de bărbați sunt încă în viață și continuă să participe la studiu, o dată la 2 ani, deși au în jur de 90 de ani. Studiu continuă și cu cei peste 2000 de copii ai acestor bărbați.

Bun, și ce spune studiul? Care este secretul fericirii și al vieții sănătoase?

Relațiile bune, semnificative. Se pare că secretul fericirii nu a însemnat să fii căsătorit, să ai copii, prieteni, sau mulți bani, sau vreo funcție înaltă. Secretul este să ai relații sănătoase, bune cu ceilalți. Asta ne protejează și sănătatea, asta ne face fericiți și asta ne prelungește viața. Tipul de relații pe care le avem și cât de fericiți suntem în relațiile noastre, este ceea ce influențează chiar și sănătatea noastră.

Și ce înseamnă să ai relații bune, sănătoase?

– Să cunoaștem care sunt nevoile noastre și ale celuilalt. Și toți avem nevoia să fim văzuți, auziți, iubiți, apreciați, înțeleși și acceptați. Avem nevoie să fim stăpâni pe corpul nostru și să decidem fiecare în funcție de cum avem nevoie să îl folosim.

– Să ne satisfacem aceste nevoie individuale (autonomie), dar să satisfacem și nevoile celuilalt și pe ale noastre comune (simbioză).

– Să permitem și să stimulăm creșterea și vindecarea și să dezvoltăm capacitatea de a înțelege durerea proprie, dar și a celuilalt.

– Să ne implicăm intim, real. Ceea ce înseamnă să ne simțim în siguranță să ne arătăm vulnerabili în fața altora.

– O relație sănătoasă scoate la iveală tot ce este mai bun din fiecare parte implicată.

Alte elemente cheie care au fost deduse din studiu:

– Alcoolismul a fost principala cauză care a dus la divorț. Împreună cu fumatul el a fost și cauza principală a deceselor timpurii.

– După un anumit nivel (min IQ 110) succesul financiar depinde de relațiile bune, sănătoase pe care le avem.

– Tipul relației cu mama, în copilărie, contează până la maturitate. Bărbații care au avut relații „calde” în copilărie cu mamele, au avut succes profesional și financiar, iar cei care au avut relații ”reci” au fost mult mai predispuși să dezvolte demență când au fost în vârstă.

– O relație „caldă” cu tatăl, în copilărie, conduce la rate mai mici de anxietate la vârsta adultă și la creșterea „satisfacției de viață” la 75 de ani.

Sursă poza: Krakenimages @ Unsplash

 Vă invit să dați like paginii de Facebook a blog-ului sau să vă abonați la newsletter, prin introducerea adresei de e-mail (dreapta paginii, rubrica “Notificări articole”). 

Articolul Care este secretul fericirii și al vieții sănătoase? apare prima dată în Psiholog Cristina Buja.

Eu recunosc că m-am resimțit în ultima vreme. Sunt până la urmă 9 luni de pandemie, traduse în lucru haotic de acasă, timp în care rămâi și mamă, dar devii și profesor, și partener de joacă, și bucătăreasă, și călcătoreasă și …. tot. E mult! Sincer! Ne-am adaptat că na, n-avem încotro. Am căutat soluții, am găsit sprijin, am ajuns la o variantă gestionabilă pentru toți. Dar oboseala tot a rămas în mine. Așa că, am făcut fiecare câteva mișcări să ne aducem binele înapoi.

1.     Consumăm multe citrice, acum, iarna, sub formă de ceaiuri calde.

Partea aceasta este o șmecherie pe care o folosesc în orice sezon și care ne ajută și să consumăm mai multă apă. Storc lămâi, portocale, grepfruit și pun sucul obținut în tăvi de gheață, la congelator. Astfel nu muncesc în fiecare zi să folosesc aparatele, sa le strâng, să le spăl. Vara adaug cuburile pur și simplu în apă. Iarnă le pun în apă fiartă sub formă de ceai.

2.    Facem mișcare în fiecare zi.

David este mare pasionat de fotbal, încă îl ajută vremea și poate merge la antrenamente … cât de cât. Eu reușesc aproape în fiecare zi să îmi dau 20-30 de minute pentru un fel de yoga și step făcute acasă. Uneori mai chiulesc de la partea asta și citesc o carte bună .

3.     Amândoi luăm vitamine sub formă de spray oral de la Better You – Botaniq.ro.

Eu iau Vitamina C Oral Spray. Tot de la ei are și puștiul Dlux Junior Vitamina D Oral Spray și MultiVit Junior Oral Spray. N-am mai găsit absolut nicăieri acele tablete cu vitamina D și, după cum spune David, se pare că a fost un lucru foarte bun.

(P) Botaniq.ro este un magazin online în spatele căruia se află o familie care se ghidează după valori sănătoase și, drept urmare, își alege și partenerii de business cu mare grija. De altfel sunt implicați și într-o serie de proiecte sociale cum ar fi cel cu WWF Romania prin care donează la fiecare comandă o parte din profit. Poți citi mai multe pe blogul Botaniq.

Spray-urile intra-orale Better You sunt o alternativă ușoară și rapidă la tot ce înseamnă tablete. În plus tocmai modul de administrare, pulverizarea directă în interiorul obrazului, face ca vitaminele să fie absorbite rapid în sânge, în loc să se bazeze pe prelucrarea primară de către sistemul digestiv. Spray-urile cu vitamine intra-orale sunt foarte uşor de utilizat, nu trebuie să fie luate cu alimente sau apă și pot fi administrate oricând şi oriunde.

Majoritatea produselor lor sunt vegane, vegetariene, celiace și prietenoase cu diabetul. Fiecare spray are o aromă naturală specifică, plus arome și conservanți 100% naturale.

Dlux Junior Vitamina D Oral Spray – este un spray oral cu vitamina D potrivit pentru copiii cu vârsta de 3 ani și peste. Fiecare pulverizare livrează 400 IU (10 μg) de vitamina D3. Are o aromă naturală de mentă și un spray conține 100 doze zilnice.

MultiVit Junior Oral Spray – este un spray oral cu un amestec echilibrat de 14 vitamine și minerale esențiale (mai multe vitamine B, inclusiv folatul, combinat cu vitaminele A, C, D, K, seleniu și iod). Este recomandat copiilor care au minim 1 an. Are o aromă naturală de zmeură și un spray conține 48 doze zilnice (1 doză = 4 pulverizări).

Vitamina C Oral Spray (adulți) – este un spray oral care conține vitamina C, seleniu, extract de ceai verde și Vitamina B2. Fiecare doză (4 pulverizări) livrează 100 mg de vitamina C provenită din extract de cireșe acerola. Este recomandat și copiilor (minim 1 an) și adulților. Are o aromă naturală de cireșe și afine și un spray conține 32 doze zilnice (32x 4 pulverizări/adult).

Acestea sunt artificiile de calcul pe care le-am făcut și minunățiile care ne ajută să ne păstrăm liniștea într-o lume în care nu am mai trăit până acum. Voi cum v-ați adaptat la noua lume?

Articolul Minunățiile care ne ajută să ne păstrăm liniștea într-o lume în care nu am mai trăit până acum apare prima dată în Psiholog Cristina Buja.

Pe vremea tinereții mele mă prăjeam la soare ca micul pe grătar.

Pe vremea tinereții mele … să nu vă aud că sunt bătrână că ne certăm virtual , mă prăjeam la soare ca micul pe grătar. Când pe față, când pe spate, când pe o parte și când pe alta. Foloseam ulei sau bere pentru un bronz rapid și cât mai negru. Mă interesa deloc cât de benefic sau nu este expusul la soare la orele prânzului și pentru ce se folosesc cremele de protecție de la reclame. Nici atât nu știam ce sunt cu cifrele de pe ambalaje.

Dar pe măsură ce te maturizezi, devii mai înțelept, sau te străduiești, sau mai degrabă conștientizezi că sănătatea nu e o garanție. Încă iubesc bronzul și culoarea bronzatului de tip mic pe grătar. În schimb mă iubesc mai mult pe mine cu totul, și de preferat sănătoasă, cu pielea întreagă pe mine.

Merg la mare, des, dar totuși mult mai rar decât aș vrea. Uneori înlocuiesc marea cu o piscină mai aproape. Și întotdeauna îmi pun în bagaj creme de protecție solară și o carte bună. Și de cele mai multe ori, pun de fapt, crema mea, crema copilului, o carte bună și zeci de lopățele pentru nisip. Da, se întâmpla să nu fie deschisă cartea, restul le folosim. Se întâmplă și să citesc o carte în 2 zile dacă nu e copilul cu mine

De data asta citesc și ce scrie pe eticheta cremelor și ce factor de protecție au (SPF). Factorul de protecție solară este de fapt o unitate de măsură care ne spune intervalul de timp pe care îl putem petrece la soare, după ce ne-am dat cu crema respectivă, fără să fim afectați de radiațiile UV. Protecția se obține fie prin absorbția radiațiilor care sunt convertite în căldură, fie prin reflectarea de pe suprafața pielii.

Ce este de fapt bronzul? Cum ne bronzăm?

Pielea noastră se închide la culoare din cauza melaninei care a fost produsă de radiațiile UV. Melanina protejează pielea ca un “scut” și împiedică arsurilor solare. Adică ce făceau eu în tinerețe, ca micul pe grătar. Crema de protecție solară cu SPF blochează razele dăunătoare UVA și UVB, ajutând astfel la producerea acelui “scut” protector. Și cică sperie și radicalii liberi care cauzează îmbătrânirea.

Vara asta îmi asigur scutul de protecție cu creme de protecție solară – SPF Australian Gold.

Australian Gold este pe piață de mai bine de 25 de ani, fiind marca cea mai răspândită și recunoscută printre loțiunile de bronzare. Cremele protecție solară SPF sunt rezistente la apă, conțin uleiuri și extracte din fructe și o concentrație mare de vitamine și nu conțin parabeni, coloranți sau alcool. Modul de aplicare spray asigură o aplicare ușoară și uniformă. Și miroase divin Este recomandat să aplici creme de protecție solară în fiecare zi, în special pe față, pe vârful urechilor și al nasului.

Ce mai folosesc eu, tot de la Australian Gold, este crema hidratantă care conține nutrienți de prelungire și păstrare a bronzului. Pe cea cu pepene și limonadă. Mirosea a pepene în cameră de îmi venea să mă mănânc singură. Crema nu conține parabeni, fiind specială pentru pielea sensibilă și se aplică după statul la soare. Este o cremă plăcută, fără a fi prea grasă, cum nu îmi place mie. O folosesc zi de zi, pentru că îmi place și miroase de îmi vine să mă duc să îmi cumpăr o tonă de pepene. Crema, totuși, nu se mănâncă .

Acum mai rămâne doar să mă bucur de vară, și de mersul la mare , și de piscină, și de citit o carte bună în timp ce îmi fac un bronz superb pe picioare. Știți voi, altfel stă o fustă pe tine când sub ea se mișcă picioare colorate și o pereche de sandale cu toc .

Sursă poza: Nick Karvounis @ Unsplash

 Vă invit să dați like paginii de Facebook a blog-ului sau să vă abonați la newsletter, prin introducerea adresei de e-mail (dreapta paginii, rubrica “Notificări articole”). 

Articolul Mersul la mare nu este despre prăjit la soare! (P) apare prima dată în Psiholog Cristina Buja.

Haosul devenea de nedus când David a făcut ce făceau toți copiii. Ducea răceală după răceală și stătea mai mult acasă decât la grădiniță. Știți cum dă asta peste o reîntoarcere la muncă pe un proiect nou, fără bunici în oraș care să îmi țină locul? Dă cu haos. Mă repet, știu.

Eu am noroc de un loc de muncă special. Special în sensul bun. Totuși, asta nu face să fii acceptată mai mult absentă de la birou, decât prezentă. Oricâte legi s-ar face pentru concediul mamei când copilul e bolnav.

Pe lângă stresul mamei care are job, e stresul mamei care își ține în brațe copilul cu febră 40. Știu, bla, bla, febra e normală, ajută, organismul se apară. Abia îmi pierdusem un copil, nervii mei erau elastic întins, încrederea în sisteme medicale și viață în general, era undeva spre -100%. Așa că, am citit despre cum e imunitatea asta la copii și am căutat soluții. De la ingrediente 100% naturale cătină cu miere, și altele de genul, până la suplimente.

Suplimentele trebuie să suplimenteze, nu să înlocuiască, știu asta bine.

Am și o soră, medic, de serviciile căreia profit de fiecare dată. Și am purtat discuția asta cu ea.

Sora mea: ”Nu sunt neapărat de acord cu suplimentele nutriționale, dar e o temă foarte dificilă. Pe de o parte bine ar fi dacă ar primi vitamine din alimentație, adică să aibă o alimentație echilibrată. Problema e că nu toți copiii mănâncă fructe și legume și mâncare cu plăcere. Blehhh la toate.”

Eu: ”Vrei să îl vezi pe David cum face când îi zic de broccoli, sau mazăre, sau varză, sau fasole păstăi? Nu mai mănânci nici tu”

Ea: ”Da, se poate ajunge la un deficit de nutrienți. Sunt sceptică și cu ceea ce înseamnă suplimente alimentare, recunosc. E foarte important cum și ce simte fiecare părinte. El știe cel mai ce și cum mănâncă fiecare copil. Nu e doar despre ce vrei să îi dai, că dacă îi dai cu forța … mai bine, nu”.

Eu: ”Cum făcea fratele nostru, că l-am convins să mănânce broccoli și l-a scos imediat afară. Mă opres aici cu detaliile.”

Ea: ”Din punct de vedere medical, citind prospectul, aceste vitamine sunt necesare. Decizia rămâne la tine, tu știi mai bine ce mănâncă David și ce nu”.

M-am consultat și cu medicul lui pediatru și am decis să îi dăm Minimarțieni pentru imunitate.

Și am ales. M-am consultat și cu medicul lui pediatru și am decis să îi dăm Minimarțieni pentru imunitate, cu puțin înainte de sezonul balaurilor. Vă spun sincer că a răcit mult, mult mai rar. Știu că primii 3 ani de viața ai copilului sunt cei mai solicitanți, atunci au loc cele mai importante achiziții în dezvoltare și tot atunci se formează și imunitatea.

Iar în perioada aceasta, când umblă prin grădiniță un virus nesuferit i-am dat Minimarțieni PROimun Acut. Sunt 5 plicuri dizolvabile, extrem de ușor de administrat și care oferă un boost imunității. Produsele Minimarțieni PROimun conțin ingrediente naturale, cum sunt extractele de soc și frunze de roiniță, vitamina C și Zinc, fibre și beta-glucani. Se administrează câte 1 plic pe zi, în oricare perioadă a zilei, copiilor care au peste 3 ani. Doar se amestecă conținutul plicului cu 200 ml de apă caldă și se bea, ca un ceai. Are gust zmeură, fără zahăr, conservanți sau coloranți.

Nu sunt ghicitoare în stele, nu știu cum ar fi reacționat organismul lui dacă noi nu am fi ales să îl sprijin cu suplimente. Știu doar că așa a fost bine, răceli simple, scurte și rare. Și nervii mei mult mai echilibrați. Eu nu am crezut că pot să îi întăresc imunitatea cu introducerea în alimentație a mai multor legume și fructe cu vitamina C ca surplus de vitamina C. David nu se atinge în general de fructe și aproape întotdeauna nu se atinge de legume verzi. El e omul pastelor.

Nu zic că aceasta este varianta optimă pentru oricine, până la urmă, vorba surorii mele, fiecare părinte știe ce este mai bine pentru copilului lui.

Articolul Imunitatea copilului, gradinita si stresul mamei care are job. Cum sa le impaci pe toate? (P) apare prima dată în Psiholog Cristina Buja.

Alina este femeia caldă și super pricepută din spatele Mamamag. Vă zic drept că nici nu mai știu exact când am cunoscut-o prima data și asta pentru că aveam impresia că o știu de o viață. N-aș ști să vă spun exact de ce, e o chestiune de chimie Alina gătește demențial și împărtășește asta cu cititorii ei mulțumiți că au mai aflat o rețetă de satisfăcut copiii. Nu de alta, dar știu cum e, uneori nu-i simplu deloc să le satisfaci stomacul pretențios, am și eu unul acasă . Astăzi vă scriu Povestea blogului Mamamag.

Povestea blogului meu nu este foarte lungă, fiindcă am un blog mic, de nici 3 ani, cam de o vârstă cu propriul meu copil, căci de la el a plecat totul. Ideea a venit o dată cu momentul autodiversificării bebelușului nostru. Am început să investesc foarte mult timp documentându-mă desprea asta, gătind. Dar mai ales observându-l pe cel mic, descoperind alături de el lumea asta nouă a gusturilor, culorilor și texturilor. Cum eram foarte încantată de metoda aleasă și de beneficiile ei asupra sănătății fizice și psihice a copilului și de ce nu și a mea și a familiei, la un moment dat am zis că vreau sa împărtășesc toate astea cu mai multă lume.

Soțul meu a fost cel care m-a tot împins de la spate și bine a făcut!

Parcă îl aud și acum: „De ce nu îți faci un blog? Și așa gătești zilnic. Nu trebuie decât să faci niște poze și să scrii câteva cuvinte.” Aparat de fotografiat ai (nu era vreo sculă profesională, ci un biet compact), de scris știi să scrii, te ajut eu să-ți faci blogul și să il gestionezi.” Părea foarte simplu.

În realitate lucrurile au fost puțin mai greu de făcut. Au durat mai mult timp și am avut uneori nevoie de o voință de fier să mă pun în mișcare. Să ne înțelegem, eu ca profesie sunt arhitect. Când m-am gândit să pornesc blogul, nu mi-am propus nici o clipă să dau sfaturi medicale sau legate de Nutriție, fără a cere părerea avizată a unui specialist în prealabil.

Tot ce încerc să fac pe blog este să vorbesc despre experiența noastră în ceea ce privește autodiversificarea și să promovez principii sănătoase de alimentație pentru copil și familie. De fapt țin un soi de jurnal de rețete, în funcție de vârsta copilului, sezon și alimentele preferate de el.

Numele Mamamag l-am găsit dintr-o joacă.

Țin minte și acum, era seara târziu, într-un sfârșit de vară. Copilul avea aproape 1 an. Tocmai îl adormisem. Deci era suficient de liniște în casă încât să ne putem înțelege, așa că ne-am pus amândoi pe treabă. Am făcut un soi de brainstorming cu toate cuvintele care s-ar potrivi nișei alese. Ne-am tot jucat cu felul în care sunau diverse alăturări și ne-am dat seama că Mamamag este foarte ușor de reținut și haios.

Apoi am facut logoul și am ales o temă pentru blog pe care am modificat-o după placul meu. M-am apucat de elaborat articole. Îmi trebuiau cel puțin 10 înainte să dau drumul blogului. Au trecut luni de zile de când cumpărasem domeniul până am lansat blogul. Din afară, treaba asta cu blogăreala pare atât de simplă, dar adevărul este că până nu te apuci de ea nu ai cum să realizezi ce presupune de fapt, câtă muncă este în spatele fiecărui articol și mai ales cât timp manâncă.

Mă amuză teribil când cineva îmi spune că fac asta doar de distracție, ca să mă relaxez.

Da, este o activitate care îmi face plăcere, dar presupune mult mai multă muncă decât se vede de afară. De exemplu, ca să pot să public pe blog o rețetă, pe care aș găti-o în mod normal într-o oră, tot procesul durează în final cel putin 2-3 ore. Asta fiindcă, mă opresc după fiecare pas să fac poze, să iau notițe, să aranjez fundalul sau ce este în prim plan, să schimb unghiul, cadrul, lumina, etc. Iar acesta e timpul necesar după ce am acumulat deja experiență. Sigur că aș putea să nu investesc atâta timp și efort dar rezultatul nu ar mai fi același iar cititorii ar observa asta imediat. E vorba de a-ți respecta munca. Când o faci, automat acest lucru e simțit și de publicul blogului și este apreciat. Țin foarte mult la calitatea și acuratețea pozelor și textului. Nu îmi place treaba făcută de mântuială.

Peste toate acestea, de multe ori copilul vrea și el să se implice, ceea ce ma bucură enorm. Dacă totuși e ocupat cu altceva, în tot acest timp, nu contenește să mă întrebe: “Mami, e gata?”, “Când e gata masa?”, “Pot mânca?” .

Apoi, dedic alte ore bune pentru a face selecția (a 10-20 de poze din totalul de 50-100 trase la o rețetă), prelucrarea lor, scrierea textului, publicarea efectivă pe blog.

Nu știu cum este la altii, dar cel puțin în cazul meu este destul de multă muncă în spatele fiecărui articol pe care îl public chiar dacă în timp am automatizat mulți pași și am căpătat rapiditate și experiență.

La început nu intrau mulți oameni pe blog, dar aveam feedbackuri pozitive de la cei ce-l vizitau care mă umpleau de bucurie și îmi dădeau elan să merg mai departe. Am realizat că este o nișă dorită de cititorii de bloguri din România.

Ușor, ușor i s-a dus vestea. Ce-i drept, cu timpul, m-am ocupat din ce în ce mai serios de el. Am fost la tot felul de cursuri și conferințe cu, despre și pentru bloggeri, de unde am aflat ca nu e suficient doar să ai un blog fain, bine structurat și să scrii. Trebuie să o faci constant, documentat, asumat. În plus, sunt o mulțime de alte chestii de care trebuie să ții cont, cum ar fi partea de SEO, de exemplu, sau networkingul.

Apoi am avut norocul să apar la TV, la emisiunea „Prietenii de la 11” de la Antena 1. Am devenit ambasador Food Revolution, o mișcare inițiată de Jamie Oliver. Am început să mă implic ca și voluntar în acțiuni de educare a celor mici. Am gătit alături de copii în grădinițe. Ultima ieșire în offline a fost cu ocazia publicării unui articol în revista Crafty.

Cea mai mare satisfacție o am atunci când întâlnesc persoane noi (de obicei mame) și la un moment dat vine vorba despre blog. Reacția multora dintre ele este de uimire: „Ah, tu ești cu Mamamag!? Copilul meu devoreaza orice îi gătesc de pe blogul tău!”.

Articolul Povestea blogului Mamamag apare prima dată în Psiholog Cristina Buja.

Andreea-Carmen Radu este Consultant nutriție acreditat de către MMPS și MECS și blogger pe www.carmenradu.ro. Am cunoscut-o la câteva evenimente unde s-a întâmplat să fim împreună și hai să recunosc că într-o seara am băut. Și un pahar de vin într-o companie veselă cu bloggeri la fel . 

Îmi este drag să povestesc despre blogul meu și despre lansarea lui. Despre tot ce am învățat în cei doi ani de când îl am. www.carmenradu.ro a apărut pe de-o parte din dorința de a promova un stil de viață sănătos, pentru că eu am trecut prin multe experiențe legate de alimentație de-a lungul anilor, iar pe de altă parte, din dorința de a promova activitatea mea de Consultanță în nutriție.

Preocuparea mea pentru conținutul farfuriei durează de vreo 15 ani.

Am învățat pe propria-mi piele ce înseamnă diete și efect yo-yo. Iar cursurile de nutriție pe care le-am urmat m-au ajutat să înțeleg că cea mai bună cale este echilibrul și că lucrurile durabile se obțin în timp și cu răbdare. După ce l-am născut pe Tudor, preocuparea mea s-a dus și către alimentația celor mici. Din păcate, copiii noștri sunt expuși marketingului agresiv făcut alimentelor procesate, dulciurilor și băuturilor carbogazoase. În aceste condiții, consider că trebuie să acordăm importanță educației alimentare. La fel cum acordăm importanță dezvoltării spirituale și cognitive a copiilor.

Eu pledez pentru echilibru, sunt de părere că extremele nu sunt bune nici când vine vorba despre mâncare.

Pe blogul meu părinții pot găsi atât sfaturi legate de alimentația copiilor, experiențe proprii. Și rețete potrivite pentru toate gusturile, rețete pe care eu le gătesc pentru familia mea. Dacă despre subiectele abordate pe blog v-am spus, iată și povestea numelui lui: după multe discuții cu soțul meu și cu prietenii mei, am decis să-mi folosesc al doilea prenume pentru blog, lucru care este puțin amuzant pentru mine și pentru cei care acum mă cunosc. Sunt întrebată mereu la ce răspund.  Ei bine, de vreo 40 de ani răspund la Andreea, de vreo doi ani răspund și la Carmen .

Ce mi-au adus cei doi ani de când am blogul?

Oameni noi, evenimente faine, proiecte interesante, campanii. De unul dintre aceste proiecte sunt tare mândră pentru că a ajuns deja a ediția a 6-a. Este vorba despre un program care se adresează  celor care au nevoie de un ghid către un stil de viață sănătos, program numit „60  zile din viața ta. Spune NU dietelor, spune DA alimentației corecte”.  Programul se desfășoară în ediții cu durata de 60 de zile și sunt tare bucuroasă că pot ajuta, pentru că alimentația nu ține numai de ce avem în farfurie, ci și de suflet și minte.

Mândră sunt și de Campania de conștientizare a ingredientelor de pe etichete desfășurată împreună cu Alina Trifu de la iHealth în 2017. Am vrut să aducem în atenția publicului nostru importanța citirii etichetelor atunci când mergem la cumpărături. Din feedback-ul primit, cred că fiecare dintre noi a reușit să schimbe ceva la nivel de comunitate, iar asta cred că este minunat.

Am învățat multe în acești doi ani și despre ce înseamnă să scrii pe blog, despre responsabilitatea față de cei care te citesc, chiar și despre aspecte tehnice. Nu este simplu și trebuie să tratezi totul cu seriozitate, dacă vrei ca informațiile pe care le transmiți să prezinte interes pentru publicul tău.

Ce pregătesc în continuare? Articole care sper să fie interesante pentru cititori și un nou proiect despre care voi povesti la momentul potrivit.

Până atunci însă, îți mulțumesc Cristina pentru deschidere și pentru invitația de a scrie pe blogul tău!

Articolul Un blog cu sfaturi pentru o alimentatie sanatoasa si echilibrata www.carmenradu.ro apare prima dată în Psiholog Cristina Buja.

Nici nu vreau să îmi mai amintesc de vremea bebelușiei și protestele lui și drumul București-Azuga. L-am făcut în peste 4 ore și nu de la trafic, de la oprit să îi dau țâță că poate nu mai protestează atât de tare. Și asta nu s-a întâmplat o singură dată. La un moment dat s-a învățat, a acceptat că altă variantă nu există, s-a resemnat și eu am răsuflat liniștită. Am preferat plânsul lui, pe care de fapt niciodată nu l-am luat așa zen, ci mai degrabă ca pe o suliță în coastă. Dar știți vorba aia, ”Decât să plângă mama, mai bine plânge mă-sa?”. Ei, în cazul plânsului pe motiv că nu îmi place să stau în scaun auto, mai bine plânge el, decât să îl plâng eu pe el.

Nu, nu e de joacă, nu riscați. Nu veți putea să dați timpul înapoi să îl puneți într-un scaun în mașină dacă îl veți primi pe un pat de spital cu zeci de perfuzii și operații sau și mai rău. Nu mai mergeți pe varianta ”mie nu mi se întâmplă”. Să știți că nici eu nu am crezut că mie o să îmi moară un copil. A murit totuși!

Nu vă mai jucați cu viețile copiilor voștri și nici cu ale voastre. Nu prea e viața aia care rămâne după moartea unui copil pe care ai fi putut să îl salvezi.

Săptămâna trecută am depășit o mașină în care, o fetiță de 5-6 ani, era jumătate afară pe geam. Ieri așteptam la trecerea de pietoni și prin fața noastră a trecut o dubiță unde doi copii de 3-4 ani erau liberi lângă șofer. Mi s-a ridicat părul pe mine și m-am aricit toată verbal, într-o discuție cu domnul soț. Cum să fii atât de inconștient !?

Și nu vreți să știți cum m-am rățoit la tatăl meu când am aflat că și-a permis să îl ia pe David în mașină, fără scaun. Așa ceva nu, nu pot să accept! La fel cum nu accept argumentul ”Eu conduc bine și prudent”. La fel conduc și eu și totuși ce să vezi, în ultimele 3 luni au intrat doi în mașina mea pentru că nu s-au asigurat. A doua oară fix în partea pe care era David, doar zgârieturi pe aripa din față și din spate, mașina se numește momentan ”Zebruța”.

Nimeni nu îți spune când vei avea un accident.

În schimb, la primul accident, bine că nu aveam băiatul în mașină. M-a lovit unul atât de tare încât și eu și el ne-am dat cu capul de volan, lucrurile de pe bancheta din spate au venit peste scaunul meu. Mașina a fost nedeplasabilă, toată partea dreaptă, plus fața făcute zob. Nu mai vorbesc de sperietură. Primul meu gând atunci, după lovit volanul cu pumnii de la nervi că am făcut țăndări mașina mea, care nici nu e a mea, e a socrului, a fost ”Bine că nu îl am pe David în mașină”. Iar lipsa lui din mașină a fost doar o conjunctură.

Așa că nu vă mai jucați cu asta! Puneti copiii in scaune auto! Nu acceptă copilul să stea în scaun? A scris Ioana un articol foarte fain despre cum să rezolvi partea asta, îl puteți citi aici. Cumpărați un scaun, instalați-l corect, de preferat cu spatele la sensul de mers, nu cedați la plânsul copilului și nici la argumentele neamurilor că nu e chiar atât de grav. Nu transportați păpuși pe care le puteți cârpi ușor. Transportați copiii voștri! Țineți-i în viață!

 Vă invit să dați like paginii de Facebook a blog-ului sau să vă abonați la newsletter, prin introducerea adresei de e-mail (dreapta paginii, rubrica “Notificări articole”). 

Articolul Puneti copiii in scaune auto, nu va mai jucati cu vietile voastre! apare prima dată în Psiholog Cristina Buja.