Un pas esențial este să înțelegem ce s-a întâmplat cu noi. Pentru a face putea face asta este important să:

1. Să cunoaștem despre ”trauma”. Să avem informații clare și validate științific despre ceea ce presupune a ”fi traumatizat”.
2. Să fim deschiși să ne acceptăm adevărul! Să putem să ne ”dezbrăcăm” de iluziile cu care am fost nevoiți să supraviețuim … pentru a vedea ce am trăit cu adevărat.

“Poate fi foarte dezamăgitor să realizezi că ceea ce ai considerat până acum a fi propria personalitate este de fapt un conglomerat de traume și strategii de supraviețuire transferate. Acesta duce la o nesiguranță sporită și la o criză identitară temporară. Întregul proces este un stadiu necesar pentru formarea structurilor sănătoase ale Eului. Întrucât pentru a face loc noului, trebuie să renunți la vechi.”

”Să admiți existența unei complicații simbiotice, să recunoști că te-ai supus unui mit al mamei, tatălui, familiei sau al iubirii, că probabil l-ai apărat cu vehemență în fața altora, poate fi foarte dureros și profund rușinos. Dar, pe termen lung, este un pas esențial pentru o sănătate psihică mai bună. Renunțarea la dorința de a primi iubirea părinților, pe care ei o pot dărui, din cauza clivajului lor psihic, cel mult prin forma strategiilor de supraviețuire, eliberează ambele părți de o mare povară. Părinții nu mai sunt chinuiți cu cereri imposibil de îndeplinit. Iar copiii se pot elibera de nevoia de a bate zadarnic la uși care nu li se vor deschide niciodată.”

„În corpul nostru este stocat adevărul cu privire la experiențele noastre de viață. Corpul nu minte!“. Bolile nu sunt doar predispoziții organice, sau un efect al îmbătrânirii, sau rezultatul unor „gene rele“ moștenite. Bolile sunt și un efect al experiențelor de viață copleșitoare, pe care nu le-am putut procesa emoțional. Sunt consecințele traumelor care se exprimă prin intermediul corpului nostru.

„A funcționa în registru pozitiv al psihicului înseamnă să te simți plin de energie și de forță, de vitalitate și de bucuria de a trăi.”

„Sănătatea psihică se manifestă în capacitatea de a intra în relații afective profunde. Putem stabili o relație bună cu altcineva, în momentul în care avem o relație bună cu noi înșine. Dacă observăm că pierdem legătura cu noi înșine pentru că suntem într-o relație proastă, putem să ne eliberăm din aceasta.”

Sigur, doar să cunoaștem informațiile teoretice nu va duce automat și la procesarea lor, ele oferă un prim pas în înțelegere. De ce nu este suficient doar să citim cărțile scrise de PhD Franz Ruppert ? Pentru că, pe de o parte, avem tendința să citim și să aplicăm mai mult la alții decât la noi, pentru că ne este greu să ne vedem suferința. Pe de altă parte să citim și să căutăm foarte mult informații ne poate ține captivi în raționalizări și interpretări legate de ceea ce ni s-a întâmplat. Și am o vorbă pe care o spun des în ședințele de terapie:

”Cu cât gândim mai mult, simțim mai puțin”.

Articolul Cărțile scrise de PhD Franz Ruppert 📚 Să înțelegem despre funcționarea psihicului nostru apare prima dată în Psiholog Cristina Buja.

Aș vrea să vorbim mai mult și despre asta. Pentru că experiențele traumatice, da, ne rănesc profund și de multe ori ne încurcă mult și mult timp. În același timp noi avem în interiorul nostru și resurse. Și avem cu siguranță și în exteriorul nostru. Unii mai mult, alții mai puțin. Dar cu toții avem. Și asta este bine să cunoaștem. Atât pentru a ne întoarce la ele în procesul nostru de reglare emoțională și așezare internă, cât și pentru a știi ce este bun în noi și să lucrăm să creștem asta. 

În weekend am participat la cea de a VII-a ediție a Conferinței Internaționale de Psihotraumatologie, organizată de Institutul pentru Studiul si Tratamentul Traumei (ISTT), locul unde m-am format ca specialist în psihotraumatologie. Am notat pentru voi esența prezentării lui Michael Ungar, PhD, despre creșterea capacității oamenilor de a face față adversității extreme. Mi-a plăcut teribil de mult atât ceea ce ne-a spus, dar și cum ne-a spus. A crescut în mine perspectiva pozitivă asupra vieții și a viitorului. Și de asta avem nevoie toți. 

Cum să ne creștem reziliența? PhD Michael Ungar a cercetat și a scris mult despre reziliență și a cuprins-o în acești 12 piloni importanți:

– Structură – un mediu care oferă limite clare și structuri predictibile. A vorbit despre ritualuri pe care să le menținem: să facem exerciții la aceeași oră, să ne cumpărăm cafea din același loc, să plimbăm cățelușul în aceeași zonă, să mergem la aceeași sală etc. 

– Responsibilitate – Să ne simțim doriți și responsabili. Să fie cineva care are nevoie de noi (animal de companie, copil, partener, prieten, loc de munca etc). 

– Iubire – Să ne simțim cu adevărat iubiți și să iubim. Conectarea reală ne ajută în reglarea noastră emoțională. 

– Relații bune de suport – Legăturile strânse cu familia, prietenii, colegii sau comunitatea pot oferi sprijin emoțional și practic în momentele dificile.

– Identitate puternică – Când o persoană are o conștiință solidă a identității sale, acest aspect poate oferi o ancoră în momentele dificile și poate contribui la capacitatea de a face față adversității lor. 

– Simțul controlului – avem nevoie să simțim că avem un control asupra noastră și a vieții noastre. Este important să vedem ce putem gestiona cu adevărat în viața noastră. Aceasta poate implica dezvoltarea abilităților de luare a deciziilor, stabilirea obiectivelor realiste și cultivarea unei atitudini pozitive față de propria capacitate de a influența evenimentele vieții.

– Apartenență familială/culturală – A avea aparența la o familie, și/sau o bază spirituală, o conexiune cu comunitatea mai largă. 

– Cunoașterea și respectarea drepturilor – drepturile individuale și respectarea acestora sunt fundamentale pentru construirea unei societăți reziliente și a unor indivizilor rezilienți, oferind protecție, sprijin și o bază solidă pentru a face față provocărilor vieții.

– Nevoi umane de bază împlinite – Atunci când nevoile fundamentale sunt satisfăcute, oamenii au resursele necesare pentru a face față stresului și provocărilor. Cum le spun adesea clienților mei, întotdeauna celor care sunt și părinți:

„Dacă ai paharul gol de unde să dai apă când ți se cere?”. 

– Psihic sănătos – un psihic mai degrabă sănătos oferă o fundație puternică pentru construirea și menținerea rezilienței, facilitând abordarea pozitivă a vieții și adaptarea la schimbări și provocări. Este important să ne îngrijim de sănătatea noastră mentală pentru a ne consolida reziliența și a ne crește calitatea vieții. 

– Stabilitate financiară – Accesul la resurse financiare și materiale ne consolidează sentimentul de stabilitate și predictibilitate. 

– Gândire pozitivă – Este foarte important să înțelegem că gândirea pozitivă nu înseamnă ignorarea problemelor sau negarea emoțiilor dureroase, ci mai degrabă reprezintă o abordare constructivă în gestionarea acestora. Susținută cu alte strategii și abilități, gândirea pozitivă poate contribui semnificativ la construirea și menținerea rezilienței individuale.

Roata aceasta, cu acești piloni, este un Domino în cerc. Așa merge modelul.

Dacă scoatem o piesă din cerc, va fi greu. Dacă scoatem iubirea părinților din cerc va fi greu, dar putem găsi un alt om care să o ofere, care să compenseze pierderea. Sau mergem către un alt pilon să îl întărim. Poate lipsește sentimentul de aparență la o familie, dar uite, mergem și ghidăm să contribuim o casă „acasă”, prieteni apropiați („familia pe care ne-o alegem”), voluntariat către o comunitate etc. 

Creșterea rezilienței ne ajută să gestionăm mai eficient stresul și să facem față dificultăților, și celor minore, și celor cu potențial traumatic. La acești piloni ar trebui să ne uităm fiecare dintre noi, să ne ghidăm copiii și să nu îi uităm în lucrul cu clienții noștri. 

Sursă poza: Jackson David @ Unsplash

Articolul Cum să ne creștem reziliența – Capacitatea de a face față adversității  apare prima dată în Psiholog Cristina Buja.

Până la urmă structurile noastre sănătoase sunt cele care ne ajută să depășim traumele pe care le-am trăit. 

Și toți avem, fără doar și poate, structuri sănătoase în interiorul nostru. Asta este partea cea mai bună! Ele sunt în noi. Nu în afara noastră (soț, părinte, medicamente, doctori etc), sunt în interiorul nostru. Trebuie doar să le accesăm și să le creștem.

Care sunt caracteristicile unui psihic sănătos?

Vitalitatea. Te simți viu și acționezi cu vitalitate, ești dinamic/ă.

Stabilitate. O bună funcționare în viața de zi cu zi cât și o stare de bine. Reglarea mecanismelor emoționale.

Reglare. Psihicul se autoreglează și reglează ce se întâmplă cu sine și în raport cu ceilalți, astfel are loc selecția de informații și luarea unor decizii. Poți să gândești despre tine în raport cu tine și cu alții și să extragi concluzii. Aici intră și reglarea mecanismelor emoționale.

Coerența. Pare cumva că totul este la locul lui în noi.

Contact cu realitatea și procesarea realității. Orice structură sănătoasă vrea contact cu realitatea. O parte importantă este și capacitatea de a determina care este cu adevărat realitatea indiferent dacă îți place sau nu și care sunt părțile ”create” de psihicul tău, cele fanteziste.

Flexibilitate. Capacitatea de a reduce și gestiona stresul și chiar de a nu-l crea în anumite situații. Capacitatea de a te adapta la diferite situații și de a găsi soluții pentru a trăi cu bine.

Expresivitate. Capacitatea de a exprima verbal, nonverbal, relațional ce se întâmplă în interiorul tău ca răspuns la realitatea pe care o trăiești.

Claritate. Distingerea dintre lumea internă și cea externă, dintre realitatea subiectivă și cea obiectivă. Abilitatea de a gestiona propriile greșeli și slăbiciuni. Capacitatea de a recunoaște și îndeplini propriile nevoi. Asumarea responsabilității propriilor acțiuni, fără a te bloca nici în rolul de victimă și nici în cel de agresor.

Curiozitatea și deschiderea de a cunoaște și de a simți. Să fii deschis cu toate simțurile tale înseamnă să te deschizi către viață și să te bucuri de ea.

Contact cu sine și cu ceilalți. Capacitatea de a fi în contact cu propriul corp și cu propriile emoții. Încrederea că te poți baza pe tine însăți/însuți în contact cu realitatea. Capacitatea de a fi în contact real și sănătos cu ceilalți, dar și de a te delimita de ei.

Sexualitate sănătoasă. O sexualitate sănătoasă este una dezvoltată conform etapei de vârstă la care te aflii, când nu are loc o disociere psihică în momentul actului sexual și când nu este amestecată cu nevoia ”copilului interior” de a primi afecțiune sau contact fizic. Sexualitatea sănătoasă presupune și să îți asumi responsansabilitatea pentru tine însăți, în timp ce ai grijă și de nevoile partenerului.

Accesarea propriului adevăr. Psihicul sănătos știe întotdeauna ce s-a întâmplat cu el. Structura sănătoasă va căuta tot timpul bucata pierdută, uitată, adică partea traumatică. Devenim mai sănătoși din punct de vedere psihic atunci când ne recuperăm părțile pierdute din noi.

Agreabilitate. Sănătatea psihică înseamnă să fii un om bun – să ai capacitatea de a oferi lucruri bune în exterior, dar și ție însăți/însuți.

Sursă poza: Adrien King  @ Unsplash

 Vă invit să dați like paginii de Facebook a blog-ului sau să vă abonați la newsletter, prin introducerea adresei de e-mail (dreapta paginii, rubrica “Notificări articole”). 

Articolul Ce înseamnă să fim sănătoși din punct de vedere psihic? apare prima dată în Psiholog Cristina Buja.