Astăzi revin cu câteva noi idei pe care le recomand pentru copiii peste 3 ani:

– Să pună ciorbă cu polonicul pentru fiecare în farfurie (cu supraveghere).

– Să facă lapte cu cacao (lapte cald în cană, pudră de roscove și miere). S-ar putea să beți cam des numai de dragul de a-și face singur. Dacă e așa, încurajați-i să facă și ceai .

– Să pună orezul/zahărul/grișul în borcane.

– Să ajute la pus și strâns masa.

– Să mănânce singur.

– Să spele vasele. În continuare va fi de mare folos un scaun înalt și sigur (Learning Tower).

– Să ducă gunoiul, bineînțeles, când nu este sacul greu și prea mare.

– Să șteargă oglinzile.

– Să pună rufe spălat (inclusiv detergent în cuvă, cu supraveghere).

– Să se dezbrace și îmbrace singur.

– Să ascute creioane. E posibil mai mult să ascute decât să coloreze, mai ales dacă aveți o ascuțitoare electrică.

– Să așeze pantofii de la intrare sau să îi pună la locul lor în pantofar.

Încurajați-i să se implice în activități și dați-le spațiu, timp și loc să facă treburile așa cum consideră, atât timp cât nu pune în pericol pe nimeni și nimic. Nu uitați să îl îndrumați atunci când solicită asta, sau simțiți că are nevoie.

Mai multe idei de jocuri și activități pe categorii de vârstă și dezvoltare de abilități găsiți aici.

Sursă poza: Hannah Tasker @ Unsplash

 Vă invit să dați like paginii de Facebook a blog-ului sau să vă abonați la newsletter, prin introducerea adresei de e-mail (dreapta paginii, rubrica “Notificări articole”). 

Articolul Viata practica la 3 ani apare prima dată în Psiholog Cristina Buja.

Jocul l-am împărțit în două etape:

1. Am folosit cardurile cu animale pentru a asocia fiecare animal cu tipul de blană/piele pe care o/îl are. Bun moment pentru a-l învăța și alte caracteristici ale lor (culoare, forme, sunetele pe care le emit, unde trăiesc, ce mănâncă etc). Nu l-a captivat prea tare partea asta, recunosc.
2. Am tăiat dreptunghiuri din fetru pe dimensiunea cardurilor cu animale. Am lipit cu un pistol cu silicon, pe fiecare dreptunghi, cardurile cu modele de blană/piele. Am prins fetru peste cardurile cu animale folosind agrafe. Puteți să le lipiți și cu pistolul cu silicon sau lipici. Eu am vrut să le mai pot folosi și pentru alte activități. I le-am arătat lui David punându-l să ghicească ce animale sunt, apoi se verifica singur ridicând fetrul (autocontrolul erorii, cei care urmăresc pedagogia Montessori știu despre ce vorbesc). Asta i-a plăcut mult.

Puteți folosi și alte printuri. șarpe, păun și cam atât îmi vine acum în minte .

Mai multe idei de jocuri și activități pe categorii de vârstă și dezvoltare de abilități găsiți aici.

 Vă invit să dați like paginii de Facebook a blog-ului sau să vă abonați la newsletter, prin introducerea adresei de e-mail (dreapta paginii, rubrica “Notificări articole”). 

Pentru a descărca materialul dați click aici: Carduri Ghiceste animalul

* Materialul este realizat de mine, așa că vă rog, în cazul în care îl preluați pe alte bloguri/grupuri să precizați sursa.

Sursă poza: Markus Spiske @ Unsplash

 Vă invit să dați like paginii de Facebook a blog-ului sau să vă abonați la newsletter, prin introducerea adresei de e-mail (dreapta paginii, rubrica “Notificări articole”). 

Articolul Joc – Ghicește animalul apare prima dată în Psiholog Cristina Buja.

Și dacă sunteți adepți Montessori și dacă nu, o astfel de abordare vă va ajuta foarte mult, pe toți. Cum așa?

– copilul devine independent. Își dezvoltă deprinderi care îl vor ajuta mai târziu. Capătă sentimentul de responsabilitate. Își satisface nevoia de mișcare și cea de cunoaștere.
– părinții își pot realiza treburile casnice fără a alerga dintr-o cameră în altă să vadă ce face copilul. Evită să cheltuie mulți bani pe jucării, în speranța că vor ține copilul ocupat.

Mai multe despre pedagogia Montessori și ariile curriculare de studiu puteți citi aici.

Ce activități poate facem un copil la 2 ani?

– Să gătească alături de tine, într-un scaun înalt și sigur (Learning Tower). Nu înseamnă că va face cu adevărat o ciorbă, dar îi poți oferi legume și fructe, un castron, sau chiar o crăticioară și ustensile cu care să mânuiască alimentele. Îi poți oferi chiar și un clește care îl va ajuta în timp la dezvoltarea motricității fine. Aveți grijă să nu țineți cuțite prin preajmă și nici nu îi dați alimente nepreparate, de exemplu carne crudă.

– Tot la capitolul gătit, îi puteți oferi să taie legume și fructe, folosind un cuțit din plastic. Sigur, este important ca legumele să fie fierte, iar fructele moi, pentru a putea fi tăiate.

– Să ajute la întins rufele și la strâns rufele de pe uscător. Poate duce ligheanul înapoi în baie.

Vă puteți aștepta și să fugă cu hainele prin casă și să râdă în hohote. E un bun moment pentru a descărca din tensiuni … și el, și voi.

– Să faceți împreună cornuri, biscuiți, turtă dulce, suc de fructe etc.

– Să strângă jucăriile, să mute diverse prin casă, să vă aducă telefonul sau telecomanda când le uitați cine știe pe unde .

– Să ajute la curățenie … mult spus, dar poate contribui. Să dea cu măturica (vă recomand să îi cumpărați una mica, cu fărăș). Să șteargă mobila cu șervețele umede pentru bebeluși. Să curețe măsuța pe care vă jucați cu plastelină, acuarele, carioci etc și cea pe care mănâncă.

– Să se spale singur pe mâini (supravegheat), pe dinți (dar cu spălat apoi și de către părinte pentru o bună igienă orală).

– Să ducă hainele murdare în coș.

– Să își aleagă singur hainele pe care să le poarte.

– Să ude florile.

Câteva reguli pe care vi le recomand:

– Nu insistați să facă ceva anume, dar dați-i posibilitatea să se implice de fiecare dată când acest lucru este posibil, fără a-i pune sănătatea în pericol.
– Oferiți-i, pe cât posibil, instrumente potrivite dimensiunii lui (mătură mică, cuțit din plastic mic etc).
– Oferiți-i explicații despre activitatea pe care o facem și profitați să îi dezvoltați și limbajul. De exemplu, când vrea cleștele, dacă nu poate pronunța, e posibil să îl imite cu două degete, moment în care îi spuneți-i ”clește”, rugându-l să spună și el. E suficient si dacă îl repetă pocit, incorect, este un început. Ulterior îl puteți oferi doar când îl numește, așa cum poate el, nu doar când face gestul.

– Arătați-i în pași lenți cum să procedeze când face ceva nou.
– Când este foarte concentrat, nu îl întrerupeți. Mai degrabă bucurați-vă de un moment de liniște . Atât timp cât nu își pune viața în pericol și nu riscă să strice ceva important este bine să își folosească imaginația, chiar dacă noi adulții nu jucăm (de obicei) fotbal cu șosetele, nu gătim magneți pentru frigider, nu ne urcăm pe lighean și sărim după el, nu bem apă din sticla cu care udăm florile și tot așa.

Mai multe idei de jocuri și activități pe categorii de vârstă și dezvoltare de abilități găsiți aici.

Sursă poza: Annie Spratt @ Unsplash

 Vă invit să dați like paginii de Facebook a blog-ului sau să vă abonați la newsletter, prin introducerea adresei de e-mail (dreapta paginii, rubrica “Notificări articole”). 

Articolul Activitati de viata practica pentru copii de 1-3 ani apare prima dată în Psiholog Cristina Buja.

Principiul activității este același ca la cardurile cu animale: copilul este lăsat să asocieze elementele, este încurajat să le numească și i se oferă detalii despre ele, în funcție de cât de receptiv pare. Înainte de a începe activitatea spălați legumele și fructele mai ales dacă aveți un copil pofticios, așa ca al meu. De altfel puteți observa cum multe sunt începute sau chiar dispar din peisaj, cazul curmalelor după care este înnebunit.

 David – 1 an și 11 luni

Eu am făcut separate într-o zi fructele și în altă zi legumele pentru că am presupus că vă zăbovi ceva timp, fiind ocupat și cu degustarea. Nu m-am înșelat. Curmalele nici nu au apucat să vadă cartonașul, au ajuns direct în stomacul copilului . Așa se întâmplă când folosești varianta naturală!

Mai multe idei de jocuri și activități pe categorii de vârstă și dezvoltare de abilități găsiți aici.

 Vă invit să dați like paginii de Facebook a blog-ului sau să vă abonați la newsletter, prin introducerea adresei de e-mail (dreapta paginii, rubrica “Notificări articole”). 

Dacă doriți să descărcați cardurile dați click aici: Carduri cu legume si fructe

* Cardurile sunt făcute de mine, cu toate drepturile rezervate. În cazul în care le preluați pe alte bloguri/grupuri trebuie să precizați sursa.

Sursă poza: Isabella and Louisa Fischer @ Unsplash

 Vă invit să dați like paginii de Facebook a blog-ului sau să vă abonați la newsletter, prin introducerea adresei de e-mail (dreapta paginii, rubrica “Notificări articole”). 

Articolul Carduri cu legume si fructe (descarca gratuit) apare prima dată în Psiholog Cristina Buja.

O astfel de activitate îl ajută să își dezvolte concentrarea, logica, vocabularul și mai ales sa învețe să asocieze elemente.

Am folosit animale pe care deja le are, așa am descoperit că nu stăm bine la capitolul acvatic. Le-am printat pe o coală cartonată și le-am tăiat în așa fel încât să fie inviduale pentru a putea schimba ordinea când ne jucăm. David are o memorie vizuală bine dezvoltată și învață poziția imaginilor într-o carte .

Cardurile au avut mare succes. Este activitatea la care a zăbovit vreme îndelungată fără să se plictisească. Avea o moacă tare simpatică când se concentra. I-a plăcut să așeze singur cartonașele pe masă. Uneori încurca vulpea cu lupul, tigru cu râsul și calul cu măgarul, dar la ultimii se dumirea singur rapid.

Am selectat din toate animalele lui câte un exemplar și le-am pus într-o cutie, în așa fel încât pentru fiecare cartonaș să existe un singur animal din plastic. Această modalitate ajută la controlul erorii de unul singur, adică David se putea corecta singur, nu era nevoie să intervin eu.

David – 1 an și 11 luni

Pe viitor, curând, am în plan să fac carduri cu fructe și legume. Dacă sunteți perfectioniști să știți că nu sunt tocmai egal făcute, adică unele sunt puțin mai înalte decât altele

Mai multe idei de jocuri și activități pe categorii de vârstă și dezvoltare de abilități găsiți aici.

Sursă poza: Maria Oswalt @ Unsplash

 Vă invit să dați like paginii de Facebook a blog-ului sau să vă abonați la newsletter, prin introducerea adresei de e-mail (dreapta paginii, rubrica “Notificări articole”). 

Dacă doriți să descărcați cardurile dați click aici: Carduri cu animale

* Cardurile sunt realizate de mine, cu toate drepturile rezervate. În cazul în care le preluați pe alte bloguri/grupuri trebuie să precizați sursa.

Articolul Carduri cu animale (descarca gratuit) apare prima dată în Psiholog Cristina Buja.

Asa că am trecut peste temerile mele și m-am apucat de liste:

– Cărți de la editura Usborne (mândrul are câteva, detalii găsiți aici, aici și aici);

– Cărți de joc Montessori de la Editura Gama;

– Cuburi din lemn pentru construit;
– Lego Duplo (de fapt cuburi mari pentru construit, care se îmbină, are deja Lego mic și cu ăla mă joc eu);
– Șină pentru bile (David are o pistă de curse care respectă același principiu);

– Jocuri educative și logice (puzzle 3D din lemn sau cu mâner, legume cu magneți care se poate ”porționa”, curcubeu din lemn, figurine care se introduc pe șnur, jucărie de echilibru etc);

– Nisip kinetic;
– Plastilină (mi s-a recomandat cea de la Play-Doh, dar încă nu am încercat-o);
– Parcare mașini (are una făcută de mine și una cumpărată de la Lidl);

– Mașini de dimensiuni mai mari (piesele mici sunt periculoase);
– Pistă/traseu pentru mașini, trenuleț pe șine;
– Diferite ustensile care imită realitatea (pentru gătit sau pentru a repara: patent, șurbelniță etc). Sigur că pot fi folosite și cele reale dacă nu sunt periculoase. David se joacă frecvent cu polonicul, oalele, lingurile de lemn și tot arsenalul lor;

– Animale domestice, sălbatice, acvatice și dinozaurii (întotdeauna caut să fie modele care să imite realitatea);

– Covor cu traseu pentru mașini;

– Creioane colorate, acuarele;
– Bucătărie … asta dacă îi plac oalele așa cum e mândrul meu;
– Diverse jucării, haine, obiecte cu personaje. Sunt copii care de exemplu au o pasiune pentru personajele din desene animate, David încă nu se uită, dar are o pasiune pentru mașini, deci ceva cu mașini în cazul nostru.

Dacă aveți și alte idei faine, vă rog, săriți cu ele!

Mai multe idei de jocuri și activități pe categorii de vârstă și dezvoltare de abilități găsiți aici.

Sursă poza: Edgar Soto @ Unsplash

 Vă invit să dați like paginii de Facebook a blog-ului sau să vă abonați la newsletter, prin introducerea adresei de e-mail (dreapta paginii, rubrica “Notificări articole”). 

Articolul Idei de cadouri pentru copii 2 ani + apare prima dată în Psiholog Cristina Buja.

Maria Montessori a făcut o distincție clară între ”libertate” și ”independență” cu toate că în dicționar ele sunt sinonime. Independența este o primă fază în câștigarea libertății, iar libertatea înseamnă a fi “propriul tău stăpân”. Pentru claritate, vă ofer un exemplu: și animalele ajung să fie independente până la un punct (zboară, inoată, aleargă, mănâncă singure), dar nu sunt libere, libertatea presupune puterea de a avea obțiuni. Un leu nu va putea niciodată să zboare, așa că nu are libertatea de a alege, are doar libertatea de a alerga. Libertatea  ține de cunoaștere, voință și face parte din intelect.

Maria Montessori susține că doar într-un mediu bazat pe alegerea liberă, copilul își poate dezvolta propria voință. Totuși libertatea nelimitată nu este un răspuns; libertate nu înseamnă să lași copilul să facă orice își dorește.

Care sunt libertățile copilului?

– Libertatea de a alege activitățile și materialele de lucru. Copilul alege unde să lucreze, cu ce și pentru cât timp, în funcție de ceea ce îl interesează, fără a fi deranjat, întrerupt sau corectat.
– Libertatea de a decide forma socială. Stabilește dacă lucrează singur, cu un prieten sau într-un grup de prieteni.
– Libertatea de mișcare. Materialele au locul lor clar stabilit, dar copiii nu. Ei pot alege, de exemplu, dacă vor lucra la masă sau pe jos.
– Libertatea de comunicare. Copiii pot vorbi în timpul activităților și sunt inițiate jocuri care ajută la dezvoltarea limbajului.
– Libertatea de a alege timpul de lucru cu un material, precum și momentul când doresc să ia o pauză.
– Libertatea de a repeta o activitate și a folosi un material, ori de câte ori doreşte sau pur şi simplu, să nu se grăbească. Știți voi, ”repetiția este mama învățăturii”.

Care sunt limitările?

– Copiii nu sunt liberi să alerge, să țipe, să deranjezi alți colegi în timp ce lucrează. Ei învață să pună la loc materialele pe care le-au folosit pentru a putea fi utilizate și de colegi.
– Materialele Montessori sunt construite cu un anumit scop, motiv pentru care, copiii nu pot folosi orice instrument. Pedagogul este cel care le explică clar copiilor fiecare material, pentru a se asigura că va fi utilizat corect.
– Libertatea copilului de a alege activitățile este limită de ce hotărăște pedagogul că este adecvat vârstei lui și nivelului de dezvoltare (de exemplu nu vor fi lăsate pe rafturi materiale care nu sunt potrivite, astfel copiii nu au acces la ele).

Mai multe detalii despre metoda Montessori si de ce este preferata mea, gasiti in rubrica ”Dezvoltare educationala”.

Sursă poza: Jackie Hope @ Unsplash

 Vă invit să dați like paginii de Facebook a blog-ului sau să vă abonați la newsletter, prin introducerea adresei de e-mail (dreapta paginii, rubrica “Notificări articole”). 

Articolul Montessori – Libertate si limite apare prima dată în Psiholog Cristina Buja.

1. Viață practică
2. Dezvoltare senzorială
3. Limbă și comunicare
4. Matematică
5. Stiință și cultură.

1.Viață practică

Pedagogia Montessori susține implicarea copiilor în activitățile pe care le realizăm în viață de zi cu zi: gătit, spălat, îmbrăcat, dezbrăcat, udatul florilor, așezarea mesei etc. Beneficiile unei astfel de abordări sunt multiple:
– copiii învață prin joc cum să devină independenți, având încredere în forțele proprii;
– își dezvoltă deprinderi care îi vor ajuta în viața de adulți. Nu de puține ori am întâlnit adulți care nu știu sau nu vor sa gătească și acesta este doar un exemplu;
– își satisfac nevoie de mișcare și știm doar că, de cele mai multe ori, ei sunt mici titirezi în căutare de ocupație;
– le acordă sentimentul de libertate și odată cu el și cel de responsabilitate.

Activitățile vieții practice vizează 4 categorii:

1. Grija față de sine: îmbrăcatul, dezbrăcatul, încheiatul nasturilor, spălatul dinților, aranjatul părului,  legatul șireturilor, suflatul nasului, etc.
2. Grija față de mediul înconjurător: spălatul farfuriilor, a rufelor, măturatul, datul cu mopul, pregătirea mesei, îngrijirea plantelor, hrănitul animalelor etc
3. Grija față de ceilalți: presupune exersarea formelor de politețe si a regulilor de comportare în societate. La acest capitol un rol important îl deține jocul de rol în care pedagogul arată copiilor cum se comportă oamenii în anumite împrejurări.
4. Exercițiile pentru controlul mișcării: mersul echilibristic, în ritmul muzicii, având diferite obiecte în mâini etc.

Copiii sunt în permanență interesați să facă ceea ce face adultul. Și chiar pot, atâta timp cât activitățile sunt adaptate vârstei pe care o au. Copiii cu vârste între 2 ani și 4 ani sunt orientați spre procesul în sine (pot spăla aceeași farfurie și de zece ori la rând). Copiii mai mari de 5 ani sunt deja orientați spre scop, adică vor spăla o farfurie doar pentru a o curăța atunci când este murdară. Materialele folosite sunt atractive, reale (nu din jucărie), fragile (pentru a-i învăța să lucreze cu grijă), pe măsura copilul (pentru a le utiliza cu ușurință) și există un singur exemplar pentru a-i ajuta să își dezvolte răbdarea și controlul impulsurilor.

2. Dezvoltare senzorială

Scopul activităților din această arie este de a-i ajuta pe copii să-și dezvolte cele 5 simțuri: auzul, văzul, mirosul, gustul si pipăitul. Prin exerciții adaptate fiecărei vârste copiii învață să materializeze noțiuni abstracte și treptat să ordoneze, clasifice, să descrie impresii senzoriale legate de lungime, înălțime, temperatură, greutate, culoare, miros, etc. De exemplu cum află un copil ce înseamnă cuvântul ”mare”? Prin joaca cu ”Turnul Roz” observă că forma fiecărei piese e aceeași dar dimensiunea diferită. Prin urmare o piesă este mare în relație cu o piesă și mică în raport cu alta.

Materialele Montessori sunt atractive din punct de vedere estetic, facându-i pe copii să lucreze cu grijă. Conțin controlul erorii, astfel încât copilul se poate corecta singur și există un singur exemplar. Foarte important de menționat, fiecare material izolează o singură caracteristică, fie culoarea, fie sunetul, astfel încât copilul să se poată concentra doar pe aceasta, celelalte ramânând neschimbate. Asta mă duce cu gândul la jucăriile pe care le găsim de obicei in comerț, aprins colorate și zgomotoase.

3. Limbă și comunicare

În pedagogia Montessori copiii învață să scrie înainte să învețe să citească, cititul apărând în mod spontan la puțin timp după scris. Scrisul este pregătit din vreme prin diverse activități și instrumente care le permit copiilor să exerseze poziția apucării. De exemplu materialele au un mic mâner atașat. La ce folosește asta? Copiii învață postura scrisului și își dezvoltă musculature mâinii pentru a nu obosi rapid atunci când scriu.

Copiii sunt un ”burete de cuvinte” iar noi îi putem ajuta punandu-i în contact cu un limbaj clar, bogat și diferențiat. Există materiale Montessori special create pentru dezvoltarea limbajului. Ceea ce ajută foarte mult, încă de când sunt bebeluși, este să li se vorbească des, clar, în propoziții simple, fără diminutive inutile (nasul e nas și nu năsuc, supa e supă și nu supică etc).

4. Matematică

Matematica face parte din viată noastră încă de mici, iar numărul poate fi înțeles numai raportat la experiențele reale. Maria Montessori a observat atracția deosebită a copiilor pentru matematică incă de la o vârstă fragedă. De exemplu finuța mea la numai 2 ani și 4 luni cere un tic-tac (zice ”Una” și arată un deget). 

Maria Montessori  a realizat un sistem practic, logic și clar de învățare a matematicii, copiii fiind pregătiți în mod indirect încă de la activitățile de viață practică și cele senzoriale. Turnarea apei în recipiente de forme diferite, tăierea hârtiei, împaturirea șervețelelor în forme triunghiulare, potrivirea capacelor pentru borcane, sunt doar câteva exemple. Toate aceste exerciții îi pregătesc pe copii pentru matematică, ei fiind capabili încă de la grădiniță să facă adunări, scăderi, înmulțiri și împărțiri, depășind cu mult așteptările și rezultatele obținute prin educația tradițională.

5.Stiință și cultură.

Pedagogia Montessori pune un real accent pe necesitatea înțelegerii lumii în care trăim. Copiii sunt încurajați să descopere, să cerceteze, să se folosească de acel ”de ce”, pe care noi, adulții, îl auzim atât de des, făcând conexiuni între discipline. De la forma unei sfere se ajunge la globul pământesc. Folosind plastilina copilul este îndemnat să realizeze forme de relief. Copilul plantează o floare pentru a urmări evoluția ei și a învăța detalii care țin de botanică. În același timp devin responsabil, având grijă de ea.

Și în acest domeniu se pornește de la lucrul cu materiale concrete pentru a  învăța despre conceptele abstracte. Domeniile de lucru sunt: geografie, zoologie, botanică , fizică, astronomie, chimie şi artă. Toate aceste materiale sunt de fapt lecții de limbaj. Lucrând cu ele, copilul își formează cu uşurinţă un limbaj specializat şi bine documentat. El învaţă concepte precum insula-lac, peninsula-golf, strâmtoare-istm, etc. Cu ajutorul puzzle-urilor cu continente, țări și steaguri aferente fiecărei ţări, copilul învață geografia într-un mod plăcut. Tot prin puzzle-uri copilul descoperă detalii despre, natură, plante și animale. Experimentele științifice, istoria, religia, dansul, muzica, pictura la șevalet îi ajută pe copii să descopere lumea și pe ei înșiși, să experimenteze mediul în care trăiesc si astfel să se adapteze vieții de zi cu zi.

Mai multe detalii despre Pedagogia Montessori gasiti in rubrica ”Dezvoltare educationala”.

Sursă poza: Jackie Hope @ Unsplash

 Vă invit să dați like paginii de Facebook a blog-ului sau să vă abonați la newsletter, prin introducerea adresei de e-mail (dreapta paginii, rubrica “Notificări articole”). 

Articolul Pedagogia Montessori – Despre ce invata copiii? apare prima dată în Psiholog Cristina Buja.

Intr-o clasa Montessori activitatea independenta detine o proportie de 80% in timp ce activitatile conduse de pedagog constituie 20%. Fix invers ca in sistemul traditional de invatamant.

Materialele si instrumentele de lucru sunt astfel realizate incat sa atraga si sa indrume la independenta: forme geometrice, obiecte viu colorate, puzzle-uri, diverse tije si cuburi specializate, inclusiv matura si mop de dimensiuni mici pentru a putea fi intrebuintate de copii. Este pus la dispozitie un singur exemplar din fiecare instrument. Astfel copiii invata sa imparta, isi dezvolta rabdarea si controlul impulsurilor. Un alt aspect important: materialele sunt gandite in asa fel incat fiecare copil sa isi corecteze singur greselile (de exemplu copiii isi dau seama daca au gresit cand ultima piesa nu se mai potriveste sau ramane nefolosita).

Materiale originale Montessori se pot achizitiona sub licenta. Ele sunt structurate pe 5 arii curriculare:

– Deprinderi de viata practica
– Dezvoltare senzoriala
– Matematica
– Limba si comunicare
– Stiinta si cultura.

Jucarii din lemn frumoase, convenabile ca pret si utile pentru dezvoltarea motricitatii bebelusilor gasiti la Ikea. Puzzle-uri cu 2-4 piese, animale domestice, salbatice, acvatice, carticele pentru bebelusi, despre culori, fructe si animale puteti lua de la Jumbo. Se recomanda ca toate  materiale sa reproduca elementele cat mai natural (de exemplu animalele sa arate ca cele adevarate, nu ca din desene animate).

Mai multe detalii despre metoda Montessori, gasiti in rubrica ”Dezvoltare educationala”.

Sursă poza: Mike Fox @ Unsplash

 Vă invit să dați like paginii de Facebook a blog-ului sau să vă abonați la newsletter, prin introducerea adresei de e-mail (dreapta paginii, rubrica “Notificări articole”). 

Articolul Mediul Montessori – clasa si acasa apare prima dată în Psiholog Cristina Buja.

Ce am pus in cos? Diverse periute: de dinti, a lui de par, pensula pentru machiaj, pensula de pictat, pamatuful pentru ras si cel de machiat (n-am idee cum ii spune, nu il folosesc oricum). Poze nu am facut, data viitoare :).

Capace cu forme si culori variate (lui David ii plac capacele).

Fiindca are o pasiune pentru ustensilele din bucatarie, l-am tinut ocupat vreme de cateva minunte, fix cat sa pun o tava cu biscuiti la cuptor.

Cateva recomandari:

– am stat langa el pentru a-l supraveghea, dar nu am intervenit deloc. A fost liber sa aleaga si sa guste ce l-a atras mai mult.
– pot fi folosite alte obiecte din viata de zi cu zi, cu diverse texturi, forme, culori, non-toxice si fara piese mici.
– nu ii lasati cosul in permanenta sa se joace (se va plictisi de el rapid).

Alte minuni pentru cosuri:

– obiecte din natura: frunze, castanete, conuri de brad, pene, pietricele etc
– obiecte din lemn: linguri, spatula, inele de la draperii, cutii de bijuterii, cuburi etc
– fructe si legume: lamai, portocale, mere, prune, morcovi, ardei etc
– obiecte galagioase: chei, clopotel, sticle mici/borcane umplute cu fasole, orez etc
– obiecte din hartie sau carton: carnetel, tubul de la hartia igienica, post-it, hartie de copt, cofrag de oua etc
– sticlute cu coloranti alimentari sau esente (cat mai multe culori).

Mai multe idei de jocuri și activități pe categorii de vârstă și dezvoltare de abilități găsiți aici.

Sursă poza: Minnie Zhou @ Unsplash

 Vă invit să dați like paginii de Facebook a blog-ului sau să vă abonați la newsletter, prin introducerea adresei de e-mail (dreapta paginii, rubrica “Notificări articole”). 

Articolul Cosul cu minuni apare prima dată în Psiholog Cristina Buja.