Ce am folosit:

– coli colorate
– coli albe
– foarfecă
– riglă
– creion

Cum am procedat:

Am căutat prin rezervele noastre coli colorate, cât mai multe variante. Asta pentru că David la 6 ani, are nevoie de jocuri ceva mai complicate. Acest joc pentru dezvoltarea atenției și a concentrării a fost destul de ușor, după cum singur declară . Am folosit o riglă și un creion pentru a marca pătrățele, în așa fel încât să fie cât mai egale. Noi am mers pe varianta 3 cm cu 3 cm. Nu există o variantă standard, evident, dar așa mi-a ieșit mie la calcul, astfel încât să nu irosesc prea multă hârtie. Am tăiat după însemnele făcute.

Ideea de bază este foarte simplă. Să aveți cât mai multe culori, tăiate pătrățele și 2 șabloane. În unul așezați voi la întâmplare, sau nu, culorile. În cel de a-l doilea, el reproduce șablonul pe care l-ați făcut voi. Șablonul meu are, după cum vedeți, 28 de pătrățele. 

Pentru copii mai mici, vă recomand mai puține culori și un număr mai redus de pătrățele în șablon.

Pentru posesorii de ghilotină manuală, jocul acesta se face din 2 timpi și 3 mișcări .

Dacă aveți imprimantă color puteți să creați atât pătrățele colorate pe care să le printați și să le decupați, cât și șabloane. 

Care sunt oportunitățile de învățare:

– dezvoltarea logicii

– îmbunătățirea capacității de a rămâne concentrat pe sarcină

– dezvoltarea atenției

Mai multe idei de jocuri și activități pe categorii de vârstă și dezvoltare de abilități găsiți aici.

Sursă poza: Kelly Sikkema @ Unsplash

 Vă invit să dați like paginii de Facebook a blog-ului sau să vă abonați la newsletter, prin introducerea adresei de e-mail (dreapta paginii, rubrica “Notificări articole”). 

Articolul Joc pentru dezvoltarea atenției și a concentrării apare prima dată în Psiholog Cristina Buja.

Hochei în casă:

Ce am folosit:

– 2 mături modelul din poza de mai jos

– o minge mai mică (noi am ales un arc colorat, a fost mai distractiv)

– 2 porți (noi am folosit o saltea pentru o poartă și 2 geamantane pentru alta). Fiecare cu ce are, asta am găsit la sora mea unde stăteam atunci, dar puteți folosi și ușile de la cameră, la fel de bine.

Cum am procedat:

Am început cu o mătură și o jucărie pentru bebeluși, modelul acela cu mâner, până i-a adus sora mea încă o mătură, să concurăm de la egal la egal. Că doar, cine credeți că primise jucăria pentru bebeluși? Exact, eu!

Fiecare își face propriile reguli de la început. David a delimitat clar terenul de joacă, am eliminat tot ce era pe parchet, să alunecăm mai bine și a stabilit că primul care ajunge la 10 goluri înscrise, va câștiga. Atât! S-a lăsat cu mult alergat și râs.

Bătaie cu bulgări din hârtie:

Ce am folosit:

– reviste (fiecare pagină a fost mototolită până arăta ca un bulgăre)

– saltea și geamantane (sau orice altceva puteți folosi pe post de zid de apărare )

Cum am procedat:

Pe același principiu ca mai sus, fiecare își stabilește regulile jocului înainte de a începe. De exemplu, primul care ajunge la 10 puncte, va câștiga. Iar lupta în sine constă în a arunca de la unul la altul cu bulgări din hârtie încercând să atingi adversarul. Te puteai ascunde doar în spatele propriului zid (eu geamantanele și el salteaua, evident). Noi am avut 2 ”ultimata” (2 bulgări de culoare galbenă care, dacă te atingeau, primea adversarul 2 puncte). 

Mai multe idei de jocuri și activități pe categorii de vârstă și dezvoltare de abilități găsiți aici.

 Vă invit să dați like paginii de Facebook a blog-ului sau să vă abonați la newsletter, prin introducerea adresei de e-mail (dreapta paginii, rubrica “Notificări articole”). 

Articolul Jocuri de făcut în casă – Hochei și bătaie cu bulgări din hârtie apare prima dată în Psiholog Cristina Buja.

Să continuăm exemplele experimentelor de la grădiniță, aduse acasă. N-am avut ingrediente pentru toate cele povestite, dar asta nu înseamnă că am scăpat să cumpăr . Nu vă mai spun cât am căutat baloane! David s-a ocupat de organizarea experimentului, eu avut sarcina de a ajuta la strâns și de a plăti ingredientele. Știu, nu-i o afacere tocmai bună pentru mine :)) . Acesta este un experiment pentru copii cu baloane.

Ce a folosit:

– 1 sticlă de apă 0.5l (cu gura îngustă)

– 1 balon

– 2 linguri bicarbonat de sodiu

– 4 linguri oțet

Cum a procedat:

A golit sticla de apă și a pus cele 4 linguri de oțet. Mai înăuntru, mai pe lângă, până s-a hotărât să toarne din ochi, așa.

În balon a pus 2 linguri de bicarbonat de sodiu. Am improvizat o pâlnie din hârtie, asta pentru că nu avem una adevărată în casă. S-a folosit de un pai pentru a face praful să coboare mai ușor. Clar e cazul să ne cumpărăm pâlnie.

L-am ajutat să pună balonul pe gâtul sticlei, ca în poza de mai jos și apoi l-a ridicat, astfel încât să cadă tot bicarbonatul în oțet. 

Am urmărit împreună cum s-a umflat balonul. E un experiment super simpatic. Bine că am avut mai multe baloane, că nu se scapă doar cu o singură încercare.

Care e șmecheria:

Bicarbonatul și oțetul, împreună, crează o reacție chimică în urma căreia se elimină gazul care umflă balonul. 

Voi aveți altă propunere de experiment pentru copii cu baloane? Nouă ne-ar plăcea să mai încercăm și ne-au și rămas baloane.

Mai multe idei de jocuri și activități pe categorii de vârstă și dezvoltare de abilități găsiți aici.

 Vă invit să dați like paginii de Facebook a blog-ului sau să vă abonați la newsletter, prin introducerea adresei de e-mail (dreapta paginii, rubrica “Notificări articole”). 

Articolul Experiment pentru copii – baloane care se umflă singure apare prima dată în Psiholog Cristina Buja.

David a avut la grădiniță „săptămâna experimentelor”. Tot ce a făcut acolo a vrut să facă și acasă, să îmi arate și mie, iar eu vi le scriu vouă, pe rând . Iar dacă, de data asta, observați mai multe mânuțe prin poze, nu vă speriați, nu am furat copii, este finuța noastră. Ne-am distrat împreună cu un experiment pentru copii.

Ce au folosit:

– 2 pahare de sticlă transparente (1 pentru fiecare copil)

– Acuarele (mi-a explicat David că nu toate sunt potrivite, noi am avut acuarele pe bază de apă de la Ikea și a mers)

– Ulei de floarea soarelui 

– 1 borcan de sticlă transparent 

– 2 bețe (1 pentru fiecare copil, noi am folosit paie, asta am avut în casă)

– Apă 

Cum au procedat:

În pahare, copiii au pus culori, câte puțin din fiecare. Puteți folosi și doar o culoare. Peste culori au pus ulei, cam un deget pe orizontală. Au amestecat bine cu un pai.

Compoziția au turnat-o în borcanul care era umplut cu apă de la robinet, până aproape de gură, dar cu suficient loc încât să intre și amestecătura de ulei. Apoi au stat zgâiți cu ochii în borcan să observe cum se separă culoare de ulei și pică în apă, ca un fel de ploaie. 

Care e șmecheria:

Apa nu se amestecă cu uleiul pentru că uleiul este mai puțin dens decât apa.

Mai multe idei de jocuri și activități pe categorii de vârstă și dezvoltare de abilități găsiți aici.

 Vă invit să dați like paginii de Facebook a blog-ului sau să vă abonați la newsletter, prin introducerea adresei de e-mail (dreapta paginii, rubrica “Notificări articole”). 

Articolul Experiment pentru copii – ploaia de culori apare prima dată în Psiholog Cristina Buja.

Suntem fani Lego de câțiva ani. Primele jucării le-a primit pe la 2 ani și un pic, mai mult pentru mine decât pentru el. Aveam nevoie de ceva care să îmi mute mintea de la durere și asta a fost o soluție bună. Eu le construiam și el se juca cu ele. David nu a fost un copil care să bage în gură tot ce prinde, așa că s-a putut bucura de piesele Lego, de mic. Ne jucăm de multă vreme împreună și separat cu ele.

Apoi a început să le facă singur, cu puțin ajutor de pe la 3 ani și jumătate. A urmat etapa în care le desfăcea și construia cu totul altceva din piese. Încă îi place să facă asta. Are cutii întregi de piese, și-a creat bază de pompieri, de poliție, echipamente de salvare, campinguri și multe altele.

Acum vizităm expoziții Lego și mergem la ateliere de fiecare dată când avem ocazia. Am fost de curând și la Mega Mall, la Festivalul LEGO. Dacă sunteți și voi fani și vreți să dați o fugă, să știți că e deschis până pe 30 septembrie.

Ce găsiți la Festivalul LEGO?

– Ateliere creative LEGO
– Peste 30 de personaje expuse
– Aproximativ 250 de kilograme de piese lego reunite într-o singură figurină

Atelierele creative Lego au loc în fiecare weekend în zona Peek&Cloppenburg, la etajul 1, între orele 12:00-20:00. A fost partea care ne-a plăcut cel mai mult, am construit împreună o casă, așa cum construim de obicei –  el comandă o piesă și eu o caut în grămadă .

Sunt măsuțe de construcții cu piese LEGO, LEGO Duplo și LEGO Friends. În funcție de vârstă și de preferință luați loc și vă distrați. Există și personal care vă poate îndruma sau care lucrează cu copiii.

În zona atelierelor se organizează și diverse jocuri, cum ar fi să prinzi cu o undiță crocodili construiți din piese LEGO. Sau să găsești modulul lunar Apollo11, să-i faci o poză și să mergi să-ți ridici cadoul din magazin. Nu vă zic unde este ascuns , nu vreau să vă stric distracția. (priviți cu atenție poza, are indicii importante…)

Pe cele 3 niveluri ale centrului comercial sunt expuse personajele din serialul Star Wars, modelele LEGO clasice, animale și exponate supradimensionate. S-a pozat și David cu o parte din ele.

La broască ne-am distrat cel mai tare

 Vă invit să dați like paginii de Facebook a blog-ului sau să vă abonați la newsletter, prin introducerea adresei de e-mail (dreapta paginii, rubrica “Notificări articole”). 

Articolul Festivalul Lego pentru pasionați mici și mari (P) apare prima dată în Psiholog Cristina Buja.

Ce a folosit:

– colorant alimentar
– apă
– ulei
– un pahar
– o linguriță
– tăviță pentru gheață

Cum a procedat:

Într-un pahar a pus apă și colorant. A vrut culoarea portocalie așa că a decis singur să amestece galben cu roșu. Apa colorată a turnat-o într-o tăviță pentru gheață și am băgat-o împreună în congelator. Nu am avut tăviță așa că am improvizat și am tăiat dintr-un suport de la ouă kinder.

Apa a stat în congelator până s-a înghețat. Bun moment să își antreneze David răbdarea … și mai ales eu . Într-un pahar înalt a pus apă, apoi ulei și apoi cubul de gheață colorată. Și am așteptat. A durat aproximativ jumătate de oră până s-a topit tot cubul.

Care e șmecheria?

În primul rând copilul observă că apa nu se amestecă cu uleiul. Bun moment de discuții.

Când se pune cubul de gheață, el plutește. Când începe să se topească, trece prin ulei și apoi se diluează în apa de jos. E foarte fain să stai și să urmărești. La final, apa este colorată și tot nu se amestecă cu uleiul, rămânând 2 straturi.

Mai multe idei de jocuri și activități pe categorii de vârstă și dezvoltare de abilități găsiți aici.

Sursă poza: Adam Winger@ Unsplash

 Vă invit să dați like paginii de Facebook a blog-ului sau să vă abonați la newsletter, prin introducerea adresei de e-mail (dreapta paginii, rubrica “Notificări articole”). 

Articolul Experiment pentru copii – gheata colorata apare prima dată în Psiholog Cristina Buja.

” am realizat că am mulți cititori cu copii pe undeva pe lângă David . Asta judecând după mesajele nerăbdătoare să apară următoarea categorie, copilul intre 3-6 ani. 

Dezvoltare fizică:

În perioada de vârstă preșcolară, creşterea este mai lentă, dar cu detalii semnificative. În lungime crește cu aproximativ 6-8 cm pe an, iar în greutate cu aproximativ 2 kg pe an. Ca repere, la 6 ani copilul are în jur de 116-120 cm înălţime şi aproximativ 22-23 kg.

Ce am observat și iar este cât se poate de normal, se modifică configuraţia corpului. Știți burtica aceea în față și fundul înapoi la copii mici, de îți vine să îi muști de ambele părți? Dispar. Se schimbă și structura musculară, descreşte ponderea ţesutului adipos și destul de mulți copii par lungani și slăbănogi. Și structura feței se modifică. Pe la 6 ani copilul arată ca un adult în miniatură, relativ proporţionat.

Copilul merge fără probleme, urcă şi coboară scările, manevrează cu relativă abilitate obiectele. Mulți copii devin titirezi sau iezi pe adrenalină, cum îi spun eu mândrului. Depinde foarte mult și de temperamentul fiecărui copil. Grădinița îi ajută să mai controleze din nevoia permanentă de mișcare, dar ea tot există.

Abilitățile motrice sunt sigure și precise undeva după vârsta de 4 ani. Învață să mănânce singuri. Să se dezbrace și să se îmbrace singuri. Se spelă pe mâini când intră în casă și înainte de masă. Merg singuri la toaletă și altele. Devin din ce în ce mai independeți, își dezvoltă autonomia și capătă acuratețe în deprinderile formate.

Dezvoltare cognitivă:

Au un limbaj activ, tot mai îmbogățit de la an la an. Comunică cu cei din jur prin propoziţii şi îşi exprimă dorinţele. Nu vă așteptați totuși ca la 3 ani să vorbească în propoziții complicate. Spre 6 ani învaţă să pronunțe corect fonetic şi gramatical. Și turuie cu întrebări în toată această perioadă, de la ”De ce?” la ”Ce înseamnă asta?”. Eu sunt la a doua parte Nici nu știam că există!

Sunt foarte receptivi la a învăța cuvinte noi pe care le repetă pentru că se mândresc. Învață ușor și cuvinte urâte . Înțeleg și înmagazinează sensul propriu al cuvintelor, dar nu înțeleg sensurile figurate. De exemplu ”Ți-a mâncat pisica limba?”, când a fost întrebat asta de o vânzătoare ”drăguță”, David s-a uitat speriat la mine ”Pisicile mănâncă limbi de oameni?”.

Limbajul este puternic influenţat de mediul în care trăiesc. Veți observa cum folosesc clişeele verbale ale adulţilor. Sunt super amuzanți. Devin varianta noastră în miniatură. Asta îmi amintește de David la magazin, unde a văzut cipsuri, eu am apucat să îi spun doar că sunt nesănătoase și el a răspuns ”Adică, în niciun caz nu îmi iei, asta ai vrut să zici?”. Exact asta voiam să zic.

Imaginația lor explodează. Este perioada de vârstă în care se adaptează la jocuri complexe și inițiază jocuri complexe, își ”crează” tot felul de personaje și povești. De multe ori prin jocuri își expun și procesează durerile. Este un bun echilibru psihologic. Cooperează mult mai bine cu alţi copii, își fac prieteni, acceptă să împartă jucăriile, învaţă să-şi aştepte rândul la un joc.

Încă persistă egocentrismul în gândire. Veți vedea că încă raportează totul la propria persoană și cred că tot ce îi înconjoară este pentru ei sau are legătură cu ei.

Dezvoltare comportamentală:

Spre 4 ani veți observa o schimbare în comportamentul copilului. Crizele de furie sunt tot mai rare. Nu dispar pentru totdeauna. Să fim serioși, cunosc și adulți care au crize de furie așa ca David, la aproape 5 ani ai lui. Dar se diminuează considerabil și pot fi mai ușor de gestionat datorită capacității copilului de a exprima ce simte și de a înțelege ce îl frustrează … dacă am lucrat la asta.

În această perioadă are loc conturarea multor componente ale personalităţii care va fi influențată de dezvoltarea conştiinţei de sine şi a identităţii de sine. Vorbim aici de realizarea apartenenței la sex, simțul proprietății asupra obiectelor, apartența la un grup (inițial familia, apoi grădinița), identificarea cu părinții etc.

Jocul rămâne activitatea fundamentală la vârsta preşcolară. Jocul este cel care susţine dezvoltarea psihică a copiilor, prin antrenarea motorie, senzorială, intelectuală şi afectivă. Copii descoperă că pe plan imaginar îşi pot satisface orice dorinţă sau să se transpună în orice situaţie și asta îi poate ajuta foarte mult în gestionarea emoțiilor dureroase.

Dezvoltare emoțională:

În această perioadă, copiii reușesc să perceapă lumea ca pe o realitate din afara lor. De exemplu, părinţii nu mai sunt văzuți doar ca niște persoane care îndeplinesc dorinţele lor, ci au propriile nevoi, cerințe, dureri și plăceri.

Încă manifestă teamă de separare când se despart de persoanele semnificative din viaţa lor, mai ales în situaţii dificile pentru ei (de exemplu când schimbă grădiniţa, sau se schimbă educatoarele, sau când dorm în altă parte decât acasă).

Între 4-5 ani unii copii trec printr-o perioadă de diminuare a poftei de mâncare. Mie mi-a luat ceva până m-am calmat cu asta. Diminuarea are loc fie datorită monotoniaei regimului alimentar sau din cauza unor tensiuni afective. 

Începând cu 3 ani copiii încep să vorbească despre propriile emoţii. Este foarte important și exemplul nostru și suportul pe care îl oferim. Ei pot identifica emoțiile de bază (furie, tristeţe, frică şi bucurie, urmând ruşine, mândrie, vină) analizând expresiile faciale și tonul vocii și le numesc cu ușurință dacă au o dezvoltare emoțională deja în curs de realizare. Cum zice David ”Mami, ai fața aia când vrei să plângi. Ești tristă?”.

După 4-5 ani vor să exploreze și să înțeleagă emoţiilor celorlalţi. Întreabă de ce plânge mama, de ce e furios tatăl, de ce e trist colegul lui etc. De asemenea încep să înțeleagă impactul pozitiv sau negativ al exprimării diverselor emoţii.

O altă achiziţie importantă este dezvoltarea empatiei (abilitarea de a înţelege emoţiile celorlalţi). Își formează simţul moralităţii şi înţeleg regulile societății.

Tot după 4-5 ani apare autoreglarea emoțională.

Caută sprijin în adulții în care au încredere, apropiere (emoțională și fizică) de adulți. Identifică singuri soluții și modalități de calmare și descărcare a furiei. Analizează ce anume a produs o suferință. Îi ajută și faptul că în această perioadă interiorizează regulile sociale și familiale şi se supun cu o mai mare uşurinţă lor.

Da, este într-adevăr încurajator. Devine ceva mai simplu să crești un copil, în toată complexitatea lui. Nu vă amăgiți, nu va fi ca și cum mâncați câtă ciocolată vreți fără să vă îngrășați. Au în continuare mare nevoie de noi. Să se simtă iubiți, acceptați, valorizați, integrați așa cu tot ceea ce sunt ei, și când sunt adorabili și mai ales când ne fac creierul ca popcornul într-o oală.

Acest articol este realizat la invitația Minimarțieni, în cadrul campaniei ”Zi de zi, pas cu pas, până va crește mare” prin care ajută părinții să crească copii sănătoși.

Citește și:
Copilul intre 1-3 ani – repere ale dezvoltarii fizice, cognitive, comportamentale si emotionale

Copilul intre 6-9 ani – repere ale dezvoltarii fizice, cognitive, comportamentale si emotionale

Articolul Copilul intre 3-6 ani – repere ale dezvoltarii fizice, cognitive, comportamentale si emotionale apare prima dată în Psiholog Cristina Buja.

Mi-am pus baza reluării acestei pasiuni pe creșterea băiatului. Ce credeți? Cam câte jocuri avem în casă?

Multe. Am trecut de la pasionata de jocuri de societate, la jocuri pentru copii. De la puzzle-uri, la cărticele, la jocuri educative sau doar distractive. Nu sunt așa competitivă cum ar părea, dar am o singură dorință care nu se negociază, să respectăm toate regulile jocurilor. N-ați vrea să vedeți cum fac cu David când se gândește el, tacticos, să modifice ceva în rânduiala jocului, ca să îi dea lui pe plus. Apreciez inteligența, dar nu, nu îi merge. Ce să-i fac? Să se descurce și el cu mă-sa cum poate

Nu vă zic cât ne-am contrat și ne-am amuzat cu ”Palma Monstrului”. Nu vă zic, dar vă arat

E și cu plesnituri, tocmai bun pentru un băiat energic, care mereu caută jocuri cu lupte. Plus că își dezvoltă atenția distributivă și dexteritatea. Că știți cum sunt eu, văd oportunități de dezvoltare a abilităților, în absolut orice joc. Și în cazul nostru ne forțează și să lucrăm la negociere și stabilire de limite. El încearcă să schimbe o regulă, eu îmi intru în haina de adult și explic logic de ce există reguli și la ce sunt bune. Da, încă se joacă cu mine, probabil nu-s chiar așa nesuferită . Sau nu are cu cine altcineva să se joace . Voi merge pe prima variantă, totuși.

Ne-am jucat aproape o oră încontinuu, apoi o scurtă și rapidă pauză de masă, și încă o tură de o oră. Am crezut că o să visez monștrii aștia caraghioși. Nu i-am visat … încă!

Ne petrecem fiecare seară jucându-ne și citind. Pentru mine este foarte important acest timp. Și când găsesc soluții care se potrivesc și pe dorințele mele, îmi este mult mai ușor să rezist mai mult timp la joacă. Până la urmă, sunt un adult. Cu mii de gânduri și calcule, cu job pe care nu reușesc să îl las mereu la birou, cu liste de cumpărături în cap și întrebări despre ce să mai pun și eu pe masă la cină, și unde or fi dispărut 5 șosete mici și colorate din mașina de spălat. Jocurile și puzzle-urile mă ajută să fiu concentrată la joaca cu David și ne ajută pe amândoi să ne conectăm unul la altul. La fel și cititul!

O parte dintre jocurile noastre sunt produse de Ravensburger și comandate de la Ara Toys. Brandul Ravensburger este lider European în producția de puzzle-uri, jucării și jocuri, cu o experiență de peste 125 de ani. Au o foarte mare varietate de puzzle-uri pentru copii, acoperind toate segmentele de vârstă. Eu oricum mă joc cu ale mândrului, nu-i bai Piesele sunt rezistente, nu se rup pentru că sunt făcute dintr-un carton plastifiat. Și folosesc tehnologia Soft Click care garantează un mecanism de 100% potrivire optimă a fiecărei piese.

Fiți atenți, că vă explică David cum îi treaba asta! Vloger se face

Haideți că acuși vin și sărbătorile, găsiți inspirație la Ara Toys, să îi transmiteți Moșului o listă .

Articolul De la pasionata de jocuri de societate, la jocuri pentru copii (P) apare prima dată în Psiholog Cristina Buja.

Copilul intre 1-3 ani – repere ale dezvoltării fizice, cognitive, comportamentale și emoționale:

Dezvoltare fizică:

Este perioada în care înfățișarea copilului se schimbă, sau cum am auzit eu despre David ”Vai! Nu mai arată ca un bebeluș, zici că e un băiețel” . Ritmul de creștere este intens și cumva inegal, cert este că de la an la an cam schimbați și toată garderoba copilului.

Creșterea în greutate este mai lentă față de perioada de bebeluș. Ca o medie vorbim de aproximativ 2,5-3 kg/an, iar în lungime 10-12 cm/an. Teoretic se zice că un copil de 3 ani va cântări aproximativ 15 kg. David a atins pragul la 4 ani și jumătate, asta apropo de cât de unic este fiecare copil sau cât de mici îi sunt părinții.

Se definitivează dentiţia provizorie, așa numiții dinți „de lapte”. Marea distracție cu măsele și plânsul copilului.

Dezvoltarea motorie este intensă. Până la 3 ani copilul va dobândi un mai mare grad de independenţă prin faptul că deja merge foarte bine, aleargă și se cațără peste tot, spre stopul cardiac al inimilor noastre.

Se dezvoltă motricitatea fină. Poate apuca jucării mai mici, poate manevra tacâmuri, poate închide și deschide sertare și multe alte activități care îl ajută să devină independent.

Dezvoltare cognitivă:

După vârsta de un an, uneori un an și jumătate, copilul manifestă memoria verbală. Îi repeți de zeci și sute de ori un nume, de exemplu, și el îl reproduce. Mai mult pe limba lui la început. Voi evita să vă fac o listă cu câte cuvinte trebuie să pronunțe copilul în funcție de vârstă. Este mult mai importantă capacitatea lui de a înțelege, de a recunoaște, de a executa ”sarcini” decât capacitatea de a le numi.

Copilul are o gândire egocentrică, în sensul că veți vedea că se plasează în centrul atenției și totul se învârte în jurul său.

Dezvoltare comportamentală:

Pentru copilul intre 1-3 ani este perioada în care explorează mediul, acţionează spontan şi uneori necontrolat. Se frustrează uşor atunci când nu poate realiza o acțiune sau nu obține ce dorește. Mulți copii sunt hiperactivi explorând continuu mediul. Este gelos pe frați sau pe cei care primesc atenție părinților. Rar se joacă singur și cere ca părinţii să participe la jocurile lui.

Dezvoltare emoțională:

Se manifestă un atașament strâns față de mamă, anxietatea de separare fiind încă pronunțată. Copilul devine selectiv faţă de membrii familiei sau față de prieteni. Se observă atașament și față de obiectele preferate.

Apare manifestarea emoțiilor prin crize de furie. Își exteriorizează emoțiile pozitive și pe cele negative, trecând uneori foarte ușor de la râs la plâns și invers. Este perioada în care începe să înțeleagă conceptul de emoții și diversitatea lor și crește numărul termenilor utilizați pentru a descrie ce simte. Este capabil să înțeleagă și emoțiile celor din jur. Identifică și diferențiază expresiile faciale ale emoțiilor de bază (furie, tristețe, frică și bucurie). Este o bună perioadă în care îi poți explica despre cauzele și consecințele sentimentelor lor.

Anxietatea și agresivitatea sunt normale la această vârstă. Sunt neputințele copilului de a face față mediului extern și a cerințelor multiple. Este perioada în care copilul intră în colectivitate și schimbă modul în care era obișnuit să trăiască.

Veți observa că după 2 ani copilul devine dominant, impulsiv și de multe ori neînțelegător. Aceste reacții apar din dorința și nevoie de independență într-un timp în care încă este dependent de adulți. Este o contradicție internă pe care va învăța în timp să o gestioneze.

Acest articol este realizat la invitația Minimarțieni, în cadrul campaniei ”Zi de zi, pas cu pas, până va crește mare” prin care ajută părinții să crească copii sănătoși.

Sursă poza: Ben @ Unsplash

Citește și:

Copilul intre 3-6 ani – repere ale dezvoltarii fizice, cognitive, comportamentale si emotionale

Copilul intre 6-9 ani – repere ale dezvoltarii fizice, cognitive, comportamentale si emotionale

Articolul Copilul intre 1-3 ani – repere ale dezvoltarii fizice, cognitive, comportamentale si emotionale apare prima dată în Psiholog Cristina Buja.

Atunci când se lasă seara, cei trei se îmbracă în pijama, își activează amuletele animale și pornesc în tot soiul de peripeții, rezolvă mistere și învață o mulțime de lecții de viață. Bufniță scrie pe mine Iar David e Pisoi că e albastru, culoarea lui preferată și ta-su rămâne cu Șopi. Într-una din serile în care ne jucam de-a superputerile și cautăm câte ceva în fiecare dintre noi, m-am trezind întrebându-mă, ce îl face unic pe copilul meu, care este superputerea lui?

E unul dintre cele mai grele răspunsuri pe care mi le-am dat vreodată, pentru că, el pentru mine este ”the one and only” în orice.

Este Universul și Pământul, în ochii mei este cel mai cel în absolut toate, incredibil de frumos și de isteț și înțelegător și zvăpăiat în același timp, independet și dependent de iubirea mea, empatic și amuzant cum n-am întâlnit pe nimeni niciodată. El este eroul meu în toate. Care este superputerea copilului meu? Dacă ar fi să aleg o singură superputere pe care o are, atunci, e amuzant. Și asta știți deja dacă mă citiți de ceva vreme pentru că am umplut blogul de #Davidisme. N-am nici loc și nici timp să vi le scriu pe toate.

Umorul îl face să privească viața cu ochii larg deschiși și zâmbetul pe buze și mă face și pe mine să îmi potolesc grijile și off-urile de om mare și să fac ca el, să mă uit la viață zâmbind și uneori chiar râzând în hohote, chiar dacă, poate, abia m-am oprit din plâns.

– Offf, David, mi-aș dori măcar o zi în care să îți spun “David, s-a făcut târziu, e timpul să ne culcăm” și pur și simplu să te pui la somn.
– De se într-o zi? Nu ne culcăm seara?
Și așa au dispărut nervii că mândrul nu doarme și eu mă tot rog de el.

Dimineață eram în baie și mă spălam pe dinți, când îl aud pe David:
– Mami? Mami?
Nu puteam să răspund pe motiv de gură ocupată
– Flumoaso? Flumoaso? Flumoaso?
Mă duc la el cu lacrimi în ochi de la emoție și de la râs.
– De se plângi? De felicire?
– Da, iubire, m-am emoționat când m-ai strigat ”frumoaso”.

S-a cuibărit în brațele mele, a tras un pârț puternic și s-a pornit pe râs. E un bărbat adevărat! Superputerea copilului meu!

David se juca cu taică-su în sufragerie și eu eram ocupată să scriu cu o cariocă în bucătărie. Mândrul vine spre mine și mă chestionează:
– Mami? Acum este weekend?
– Ihî.
– Mami, de se ai zis “îhî” și nu ai zis “da”?
– Pentru că țineam în gură, capacul de la cariocă. Explic eu după ce scot capacul.
Pleacă David și la câteva minute strigă către mine, din sufragerie.
– Mamiiii?
– Ihî.
– Scoate ăla din gulă și răspunde.
Corect! ! Ce aș fi putut să mai spun? Am scos capacul din gură.

– David, iubire, trezește-te!
– Nu mă deranja! Visez.
– Hai, David, aveți inspecție la grădiniță azi.
– Nu e inspecția mea, e pentru domnișoara. Eu dorm. E bine să dormi.
– Hai, trezește-te! Uite ce plouă afară!
– Nu mă interesează asta, mami.
Norocul lui că e amuzant  și îmi mai trec și mie nervii că mă chinui în fiecare zi din viața mea de ne-weekend să îl trezesc.

Dacă și vouă vă plac Eroii în Pijamale să știți că începând cu 12 mai, în fiecare sâmbătă de la ora 09:00, numai la Disney Junior puteți să urmăriți sezonul 2. Serialul pune în prim plan teme precum prietenie, lucru în echipă, aventuri, mistere, umor și definirea unicității fiecăruia dintre noi și stimulează jocul imaginativ. Serialul este bazat pe serie de cărți ilustrate ‘Les Pyjamasques’ creată de autorul francez Romuald Racioppo.

 Vă invit să dați like paginii de Facebook a blog-ului sau să vă abonați la newsletter, prin introducerea adresei de e-mail (dreapta paginii, rubrica “Notificări articole”). 

Sursă poza: TK Hammonds @ Unsplash

Articolul Superputerea copilului meu – sa priveasca viata cu ochii larg deschisi si zambetul pe buze (P) apare prima dată în Psiholog Cristina Buja.