Uitați-vă la filme și seriale din care au ceva bun de învățat! Nu renunțați la joacă pentru filme! Nu lăsați copiii o zi întreagă cu ochii în ecrane! 

Recomandările noastre le găsiți pe Netflix și HBO GO:

Vârsta minimă pe care o recomand pentru serialele de mai jos:  4 ani +

Aici intră multe seriale difuzate și pe Disney Junior sau Minimax. Majoritatea le găsiți și pe platformele online. Printre cele urmărite de-a lungul timpului de David, verificate de mine ca tipologie de mesaje pe care le transmit, vă recomandăm: Doctorița Plușica, Pompierul Sam, Patrula Cățelușilor, Prințesa Sofia, Masha și Ursul, Vampirina, Eroi în pijamale, Garda felină, Clubul lui Mickey Mouse, Curiosul George.

Vârsta minimă pe care o recomand pentru serialele de mai jos:  5 ani +

Dragonii – povești despre prietenie și despre frați care fac echipă împreună pentru a ajuta oamenii la nevoie.

Ce învață copiii? Să fie buni, să lucreze în echipă, să își facă prieteni.

Supermonstruleții – povești amuzante cu montruleți foarte drăguți cărora le place să meargă la grădiniță.

Ce învață copiii? Este un serial despre prietenie și plăcerea de a învăța. Atinge și subiectul importanței autocontrolului.

Planeta noastră – un documentar despre planeta Pământ.

Ce învață copiii? Despre natură.

Vârsta minimă pe care o recomand pentru serialele de mai jos:  6 ani +

Superdetectivii – este categoric serialul preferat al lui David. Îl urmăresc și eu, mă prinde chiar și pe mine, un adult. Este despre o echipă de detectivi formată din copii care investighează diferite cazuri. 

Ce învață copiii? Să își pună mintea la contribuției și să fie mai atenți la ce se întâmplă în jurul lor. 

LEGO Friends – episoade pline de aventură cu 6 prietene curajoase și talentate.

Ce învață copiii? Despre puterea prieteniei.

Vârsta minimă pe care o recomand pentru serialele de mai jos:  7 ani +

Tehnici personale de supraviețuire – David a iubit serialul acesta. L-a văzut de mai multe ori. Este un altfel de serial, este interactiv, poți să alegi cu ajutorul telecomenzii ce să facă Bear pentru a supraviețui. Categoric este un serial de urmărit și pentru adulți.

Ce învață copiii? Le oferă încredere că întotdeauna există o cale de supraviețuire indiferent de situația în care te afli. Îi învață tehnici de supraviețuire și multe alte detalii despre natură. 

Joaca de-a spionii – o echipă de adolescenți spioni trebuie să salveze lumea. 

Ce învață copiii? Să lucreze în echipă, să își facă prieteni, să protejeze lumea.

Vânătorii de troli – un serial de aventură cu Troli care sunt desenați ceva mai altfel, nu ca dragonii din desene pentru copii mici.

Ce învață copiii? Despre prietenie și puterea lui ”Împreună”. Despre acceptarea celor care nu arată ca tine.

Noi am făcut recomandări de seriale pentru copii și părinți. Voi ce seriale ne recomandați?

Recomandări de filme pentru copii și părinți (partea I)

Recomandări de filme pentru copii și părinți (partea II)

Sursă poza: Denise Jans @ Unsplash

Articolul Recomandări de seriale pentru copii și părinți  apare prima dată în Psiholog Cristina Buja.

Cu cât scenariul aceste se repetă mai des, cu atât sunt mai multe șanse ca Gigel să devină un copil dezordonat de fel. Va fi o atitudine a lui care i se va ștanța pe imaginea de sine. Va spune despre el că este dezordonat, la fel cum va spune că are ochii căprui. Știu, o să mă întrebați cum altfel. ”Gigel, acum lucrezi dezordonat. Uite, dacă pui lucrurile așa, este posibil să îți fie mai ușor”.

Este o foarte mare diferență între ”ești” și ”acum te comportați așa”.

Mai întâi copilul se vede prin părinții lui, prin cum reacționează ei, cum îi vorbesc, cum îl privesc. Și învață despre el tot ce părintele îi transmite direct și indirect.

Am o prietenă foarte bună care spune despre ea că nu este perseverentă. Asta a auzit foarte mulți ani, de la părinți și de la profesori, până a ajuns să fie fix așa. Ce se mai întâmplă e că prea puțini se gândesc să schimbe acest comportament din moment ce ”așa sunt”, mai degrabă îl iau ca atare, parte din ei definită și asta e. Pentru a schimba au nevoie de un sprijin din exterior, nu de o confirmare că sunt fix cum de fapt nici nu ar trebui. E o lovitură în două puncte.

 Vă invit să dați like paginii de Facebook a blog-ului sau să vă abonați la newsletter, prin introducerea adresei de e-mail (dreapta paginii, rubrica “Notificări articole”). 

Articolul Cum să îi vorbești copilului fără să transformi un comportament de moment într-o atitudine permanentă apare prima dată în Psiholog Cristina Buja.

Atunci când se lasă seara, cei trei se îmbracă în pijama, își activează amuletele animale și pornesc în tot soiul de peripeții, rezolvă mistere și învață o mulțime de lecții de viață. Bufniță scrie pe mine Iar David e Pisoi că e albastru, culoarea lui preferată și ta-su rămâne cu Șopi. Într-una din serile în care ne jucam de-a superputerile și cautăm câte ceva în fiecare dintre noi, m-am trezind întrebându-mă, ce îl face unic pe copilul meu, care este superputerea lui?

E unul dintre cele mai grele răspunsuri pe care mi le-am dat vreodată, pentru că, el pentru mine este ”the one and only” în orice.

Este Universul și Pământul, în ochii mei este cel mai cel în absolut toate, incredibil de frumos și de isteț și înțelegător și zvăpăiat în același timp, independet și dependent de iubirea mea, empatic și amuzant cum n-am întâlnit pe nimeni niciodată. El este eroul meu în toate. Care este superputerea copilului meu? Dacă ar fi să aleg o singură superputere pe care o are, atunci, e amuzant. Și asta știți deja dacă mă citiți de ceva vreme pentru că am umplut blogul de #Davidisme. N-am nici loc și nici timp să vi le scriu pe toate.

Umorul îl face să privească viața cu ochii larg deschiși și zâmbetul pe buze și mă face și pe mine să îmi potolesc grijile și off-urile de om mare și să fac ca el, să mă uit la viață zâmbind și uneori chiar râzând în hohote, chiar dacă, poate, abia m-am oprit din plâns.

– Offf, David, mi-aș dori măcar o zi în care să îți spun “David, s-a făcut târziu, e timpul să ne culcăm” și pur și simplu să te pui la somn.
– De se într-o zi? Nu ne culcăm seara?
Și așa au dispărut nervii că mândrul nu doarme și eu mă tot rog de el.

Dimineață eram în baie și mă spălam pe dinți, când îl aud pe David:
– Mami? Mami?
Nu puteam să răspund pe motiv de gură ocupată
– Flumoaso? Flumoaso? Flumoaso?
Mă duc la el cu lacrimi în ochi de la emoție și de la râs.
– De se plângi? De felicire?
– Da, iubire, m-am emoționat când m-ai strigat ”frumoaso”.

S-a cuibărit în brațele mele, a tras un pârț puternic și s-a pornit pe râs. E un bărbat adevărat! Superputerea copilului meu!

David se juca cu taică-su în sufragerie și eu eram ocupată să scriu cu o cariocă în bucătărie. Mândrul vine spre mine și mă chestionează:
– Mami? Acum este weekend?
– Ihî.
– Mami, de se ai zis “îhî” și nu ai zis “da”?
– Pentru că țineam în gură, capacul de la cariocă. Explic eu după ce scot capacul.
Pleacă David și la câteva minute strigă către mine, din sufragerie.
– Mamiiii?
– Ihî.
– Scoate ăla din gulă și răspunde.
Corect! ! Ce aș fi putut să mai spun? Am scos capacul din gură.

– David, iubire, trezește-te!
– Nu mă deranja! Visez.
– Hai, David, aveți inspecție la grădiniță azi.
– Nu e inspecția mea, e pentru domnișoara. Eu dorm. E bine să dormi.
– Hai, trezește-te! Uite ce plouă afară!
– Nu mă interesează asta, mami.
Norocul lui că e amuzant  și îmi mai trec și mie nervii că mă chinui în fiecare zi din viața mea de ne-weekend să îl trezesc.

Dacă și vouă vă plac Eroii în Pijamale să știți că începând cu 12 mai, în fiecare sâmbătă de la ora 09:00, numai la Disney Junior puteți să urmăriți sezonul 2. Serialul pune în prim plan teme precum prietenie, lucru în echipă, aventuri, mistere, umor și definirea unicității fiecăruia dintre noi și stimulează jocul imaginativ. Serialul este bazat pe serie de cărți ilustrate ‘Les Pyjamasques’ creată de autorul francez Romuald Racioppo.

 Vă invit să dați like paginii de Facebook a blog-ului sau să vă abonați la newsletter, prin introducerea adresei de e-mail (dreapta paginii, rubrica “Notificări articole”). 

Sursă poza: TK Hammonds @ Unsplash

Articolul Superputerea copilului meu – sa priveasca viata cu ochii larg deschisi si zambetul pe buze (P) apare prima dată în Psiholog Cristina Buja.