„Pișpirel mergea la școală, dar nu prea strălucea la matematică. În schimb, era FOARTE bun la înot.”

Ce să vă spun? Este descris un întreg concurs. Cu trasee, hărți și un final super simpatic.

Nu vreau să vă spun toată povestea, să vă stric farmecul, dar pe cuvânt vă va distra și în același timp va crea spațiul necesar să puteți să discutați cu copilul vostru despre cum începe viața.

Eu știu că la noi discuția despre ”educație sexuală” încă mărește ochii mai ceva decât picăturile de dioptrii. Și voi știți deja că eu nu mă feresc de ea. Cu atât mai mult cu cât lucrez într-un ONG și aud mai des decât aș vrea despre copii care poartă copii în ei încă de la 16-17 ani.

Știți bancul cu:

– Fiule, trebuie să vorbim despre sex.

– Da, tată. Ce vrei să știi?

Poate nu îl mai facem și noi realitate. Este important să le oferim copiilor noștri libertatea de a afla despre lume. Și mai ales să îi protejăm de mesajele false sau periculoase pe care le primesc și le văd acum peste tot. Și putem să îi protejăm atunci când le oferim chiar noi răspunsurile la întrebări. Cartea ”Unde a dispărut Pișpirel?” vă poate ajuta să porniți de undeva.

Recomandări de cărți și materiale pentru copii găsiți în categoria numită fix așa ”Cărți și materiale pentru copii” .

Articolul ”Unde a dispărut Pișpirel?” – Cărți pentru copii apare prima dată în Psiholog Cristina Buja.

Dezvoltare fizică:

Au loc în continuare creşteri în înălţime şi greutate. Se dezvoltă sistemul osos şi muscular, crescând forţa musculară, precizia şi viteza motrică. Se intensifică calcifierea osăturii mâinilor şi se întăresc articulaţiile fiind un plus pentru învăţarea scrisului.

Pentru mulți dintre ei există o creștere a poftei de mâncare.

În ceea ce priveşte sistemul nervos, cresc lobii frontali care ajută la organizarea şi dezvoltarea legăturilor funcţionale implicate în citire şi scriere.

Dezvoltare cognitivă:

În această perioadă se va dezvolta sensibilitatea tactilă, vizuală şi auditivă. Au nevoie de toate în același timp !

Din punct de vedere intelectual are loc un salt în procesul gândirii, concretizat în apariţia operaţiilor logice. Fantezia infantilă se transformă în gândire logică şi are loc înțelegerea relaţiilor cauză – efect.

Crește capacitatea de a fi atent, dar există încă fluctuații. În general copilul de 6-7 ani nu va fi atent în cadrul unei activităţi, mai mult de 25-30 de minute.

Devine mult mai stabilă și clară percepţia spaţiului şi al timpului. Acum un copil poate aprecia corect durata de desfăşurare a evenimentelor.

La vârsta şcolară mică predomină memoria mecanică, cea involuntară şi cea de scurtă durată. Toate procesele memoriei înregistrează salturi evidente. Şcolarul poate învăţa şi memora uşor tot ceea ce i se oferă, aşa cum învaţă să meargă, să vorbească.

Limbajul copilului se modifică şi se îmbogăţeşte. Progresele evidente se înregistreză în ceea ce priveşte debitul verbal şi cel scris pe măsură ce se aproprie de sfârşitul clasei a –IV-a.

La vârsta şcolară mică elevul va fi un mare amator de basme, povestiri şi jocuri. Imaginaţia reproductivă îl va ajuta să înțeleagă atât timpul istoric al evenimentelor cât şi raportul dintre acestea.

Copiii de 6-9/10 ani sunt foarte energici și au imaginația dezvoltată. Reușesc să învețe mai ușor și mai rapid dacă procesul este defalcat pe pași astfel încât să poată avea satisfacția fiecărui pas realizat. Este important să le oferiți feedback pozitiv și încurajări pentru că sunt într-o perioadă în care sunt sensibili la critică. Este important ca activitatea pe care o efectuează să aibe sens pentru ei, așa că au nevoie să li se explice scopul activităților.

Dezvoltare comportamentală:

Viaţa emoţională a micului şcolar devine mai echilibrată şi apare sentimentul datoriei. Imitaţia adultului, dorinţa de a demonstra ca nu mai este mic, devine o cale de socializare afectivă (manifestă acte de curaj intrând într-o încăpere fără lumină, când se loveşte afirmă că nu îl doare etc).

Copiii devin mai selectivi în alegerea prieteniilor fiind întâlnită des expresia „cel mai bun prieten”. La această vârstă sunt întâlnite frecvent certurile, mai ales la nivel verbal. În cazul băieţilor apar şi implicaţii fizice, în funcţie de intensitatea certurilor şi de temperamentul celor implicaţi. În timpul anilor de şcoală, relaţiile sociale ale copiilor devin tot mai importante. Interesul lor crescut pentru legarea de prietenii este un semn al independenţei. Lumea lor se extinde. Ei invaţă despre cum gândesc, ce cred și cum se comportă ceilalţi.

În a doua perioadă a ciclului primar, copiii manifestă interes pentru cunoştinte, “demască” mai rar pe cei care încalcă regulile de comportare, folosesc tehnici intelectuale de învăţare, prezintă o atracţie pentru jocurile de competiţie şi o conturare treptată a mentalităţii realiste şi cu destrămarea credulităţii naive.

Dezvoltare emoțională:

Fiți atenți! Încep să depășească fixaţia afectivă pe care o au față de unul dintre părinți. La începutul acestei perioade este încă cumva ambivalent afectiv: și atașat de părinte și în căutare de independență. Se observă o mai mare stabilitate în manifestarea emoțiilor și exprimarea dorințelor.

Crește capacitatea de a înțelege emoții mai complexe, cum este rușina, mândria, datoria, empatia. Înțelege mult mai bine și emoțiile altor și de aici observăm și tendința de a judeca reacțiile oamenilor în anumite circumstanțe.

Se dezvoltă capacitatea de a ”ascunde” emoțiile care ar fi putut fi văzute cu un impact negativ.

Acest articol este realizat la invitația Minimarțieni, în cadrul campaniei ”Zi de zi, pas cu pas, până va crește mare” prin care ajută părinții să crească copii sănătoși.

Citește și:
Copilul intre 1-3 ani – repere ale dezvoltarii fizice, cognitive, comportamentale si emotionale

Copilul intre 3-6 ani – repere ale dezvoltarii fizice, cognitive, comportamentale si emotionale

Sursă poza: Ben Wicks @ Unsplash

 Vă invit să dați like paginii de Facebook a blog-ului sau să vă abonați la newsletter, prin introducerea adresei de e-mail (dreapta paginii, rubrica “Notificări articole”). 

Articolul Copilul intre 6-9 ani – repere ale dezvoltarii fizice, cognitive, comportamentale si emotionale apare prima dată în Psiholog Cristina Buja.